Analiză: De ce nu mai sunt miniştri Stănişoară, Paleologu, Pogea sau Plăcintă

Monday, 21 December 2009, 11:09 Sursă: REALITATEA.NET

Despre fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, se zvonea în partid că va fi înlocuit din funcţie la numai şase luni de la instalarea sa. Liderii partidului s-au arătat atunci public nemulţumiţi de obiecţiile lui Paleologu la adresa politizării ministerului şi direcţiilor de cultură subordonate acestuia. Paleologu poate să renunţe la funcţie dacă nu îi convin regulile din Coaliţie, îi transmitea atunci prim-vicepreşedintele PD-L Theodor Stolojan. \"Poate să plângă cât vrea domnul Paleologu a acceptat să fie ministru într-un guvern în care două partide sunt relativ egale. Când crede că nu mai poate şi conştiinţa lui îi spune că nu e în regulă ceva, atunci poate face pasul înapoi şi sunt sigur că în PDL sunt foarte mulţi care doresc să devină ministrul Culturii\", a spus atunci Theodor Stolojan, la Realitatea FM.

Paleologu însuşi a simţit ameninţarea remanierii în vară. \"Personal am rezerve foarte serioase faţă de principiul politizării unor instituţii de cultură. Chiar mi s-a spus de către un coleg de la PSD că, dacă nu-mi bag minţile-n cap, o să fiu primul remaniat\", declara acesta cu câteva zile înaintea afirmaţiilor lui Stolojan.

De-a lungul mandatului său, Paleologu a surprins prin declaraţiile sale elogiative la adresa preşedintelui Traian Băsescu. \"Succesul nostru este datorat în mare măsură unei persoane, lui Traian Băsescu. Este o pleaşcă ce nu se mai întoarce aşa uşor. Suntem aici graţie unui om politic, de aceea trebuie să definitivăm procesul de creare a unei identităţi proprii\", afirma acesta în februarie, la o dezbatere organizată de Institutul de Studii Populare. O lună mai târziu, spunea despre Băsescu că este \"bonapartist\", precizând că l-a comparat cu Napoleon al III-lea.

Paleologu, cel care în toamna anului trecut, la formarea guvernului i-a avut ca şi concurenţi pentru postul de ministru pe deputaţii Sever Voinescu şi Raluca Turcan, a fost păstrat şi în guvernele de sacrificiu Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă, dar nu a mai fost luat în considerare în formula Executivului Boc IV. Raluca Turcan a fost în cărţi pentru şefia ministerului, până când acesta a revenit UDMR, pentru Kelemen Hunor.

În aceeaşi postură ca şi Paleologu se află şi fostul ministru al Apărării, Mihai Stănişoară. Despre acesta presa a scris că a fost la un pas de a fi remaniat, în vara şi toamna acestui an, când social-democraţii şi democrat-liberalii se gândeau la o primenire a formulei guvernamentale. Din om de bază al preşedintelui Traian Băsescu, fost consilier al acestuia, Stănişoară a pierdut la capitolul imagine, fiind potrivit unor surse din rândurile democrat-liberalilor, contestat chiar în interiorul sistemului. Stănişoară nu a mai apărut în distribuţia guvernului Negoiţă, locul acestuia fiind luat de fostul general al PSD, Gabriel Oprea, cel nominalizat acum şi în noul guvern Emil Boc.

Gheorghe Pogea a fost unul dintre cei mai criticaţi miniştri ai primului guvern Boc. Aproape la fel de criticat ca Monica Ridzi şi Elena Udrea. Nu a avut însă problemele legale ale acestora, ci şi-a tras cota de nepopularitate printr-o serie de decizii pe care le-a luat. Cea mai importantă dintre ele: introducerea impozitului forfetar, asupra taxată de opoziţie şi chiar şi de o parte din colegii de guvern, pentru că ar fi dus la închiderea mai multor zeci de mii de firme. Cu toate acestea, Pogea a reuşit să menţină România în parametrii economici conveniţi cu FMI.  PD-L a părut să nu dorească să-şi mai asume Ministerul de Finanţe în noul guvern Boc, mai ales în condiţiile în care de aici ar urma să vină la anul o serie de măsuri nepopulare, în ultimele zile fiind vehiculate mai multe variante independente pentru acest post: Lucian Croitoru, Valentin Lazea - ambii de la BNR. A fost ales în cele din urmă tot un independent, fostul liberal Sebastian Vlădescu.

În cazul Luminiţei Plăcintă, lucrurile sunt de domeniul evidenţei. În primul rând, ministerul Tineretului şi Sportului a fost desfiinţat. El nu se mai regăsea nici în varianta Croitoru, nici în cea Negoiţă, în condiţiile în care pedeliştii şi-au asumat restrângerea numărului de ministere. Dincolo de asta chiar numirea lui Plăcintă în funcţie, după plecarea cu scandal a Monicăi Iacob-Ridzi a fost o surpriză. \"Asta cine e?\", a fost întrebarea pusă de unul din parlamentarii PD-L în off, la momentul numirii sale. Plăcintă era senator la primul mandat, aleasă fiind într-un colegiu din judeţul Vrancea.


Vezi mai multe


Alte articole din: Ultimele Stiri
Adaugă părerea ta
Alte articole din: Ultimele Stiri