Analiză: De ce nu mai sunt miniștri Stănișoară, Paleologu, Pogea sau Plăcintă

Despre fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, se zvonea în partid că va fi înlocuit din funcție la numai șase luni de la instalarea sa. Liderii partidului s-au arătat atunci public nemulțumiți de obiecțiile lui Paleologu la adresa politizării ministerului și direcțiilor de cultură subordonate acestuia. Paleologu poate să renunțe la funcție dacă nu îi convin regulile din Coaliție, îi transmitea atunci prim-vicepreședintele PD-L Theodor Stolojan. "Poate să plângă cât vrea domnul Paleologu a acceptat să fie ministru într-un guvern în care două partide sunt relativ egale. Când crede că nu mai poate și conștiința lui îi spune că nu e în regulă ceva, atunci poate face pasul înapoi și sunt sigur că în PDL sunt foarte mulți care doresc să devină ministrul Culturii", a spus atunci Theodor Stolojan, la Realitatea FM.

Paleologu însuși a simțit amenințarea remanierii în vară. "Personal am rezerve foarte serioase față de principiul politizării unor instituții de cultură. Chiar mi s-a spus de către un coleg de la PSD că, dacă nu-mi bag mințile-n cap, o să fiu primul remaniat", declara acesta cu câteva zile înaintea afirmațiilor lui Stolojan.

De-a lungul mandatului său, Paleologu a surprins prin declarațiile sale elogiative la adresa președintelui Traian Băsescu. "Succesul nostru este datorat în mare măsură unei persoane, lui Traian Băsescu. Este o pleașcă ce nu se mai întoarce așa ușor. Suntem aici grație unui om politic, de aceea trebuie să definitivăm procesul de creare a unei identități proprii", afirma acesta în februarie, la o dezbatere organizată de Institutul de Studii Populare. O lună mai târziu, spunea despre Băsescu că este "bonapartist", precizând că l-a comparat cu Napoleon al III-lea.

Paleologu, cel care în toamna anului trecut, la formarea guvernului i-a avut ca și concurenți pentru postul de ministru pe deputații Sever Voinescu și Raluca Turcan, a fost păstrat și în guvernele de sacrificiu Lucian Croitoru și Liviu Negoiță, dar nu a mai fost luat în considerare în formula Executivului Boc IV. Raluca Turcan a fost în cărți pentru șefia ministerului, până când acesta a revenit UDMR, pentru Kelemen Hunor.

În aceeași postură ca și Paleologu se află și fostul ministru al Apărării, Mihai Stănișoară. Despre acesta presa a scris că a fost la un pas de a fi remaniat, în vara și toamna acestui an, când social-democrații și democrat-liberalii se gândeau la o primenire a formulei guvernamentale. Din om de bază al președintelui Traian Băsescu, fost consilier al acestuia, Stănișoară a pierdut la capitolul imagine, fiind potrivit unor surse din rândurile democrat-liberalilor, contestat chiar în interiorul sistemului. Stănișoară nu a mai apărut în distribuția guvernului Negoiță, locul acestuia fiind luat de fostul general al PSD, Gabriel Oprea, cel nominalizat acum și în noul guvern Emil Boc.

Gheorghe Pogea a fost unul dintre cei mai criticați miniștri ai primului guvern Boc. Aproape la fel de criticat ca Monica Ridzi și Elena Udrea. Nu a avut însă problemele legale ale acestora, ci și-a tras cota de nepopularitate printr-o serie de decizii pe care le-a luat. Cea mai importantă dintre ele: introducerea impozitului forfetar, asupra taxată de opoziție și chiar și de o parte din colegii de guvern, pentru că ar fi dus la închiderea mai multor zeci de mii de firme. Cu toate acestea, Pogea a reușit să mențină România în parametrii economici conveniți cu FMI.  PD-L a părut să nu dorească să-și mai asume Ministerul de Finanțe în noul guvern Boc, mai ales în condițiile în care de aici ar urma să vină la anul o serie de măsuri nepopulare, în ultimele zile fiind vehiculate mai multe variante independente pentru acest post: Lucian Croitoru, Valentin Lazea - ambii de la BNR. A fost ales în cele din urmă tot un independent, fostul liberal Sebastian Vlădescu.

În cazul Luminiței Plăcintă, lucrurile sunt de domeniul evidenței. În primul rând, ministerul Tineretului și Sportului a fost desființat. El nu se mai regăsea nici în varianta Croitoru, nici în cea Negoiță, în condițiile în care pedeliștii și-au asumat restrângerea numărului de ministere. Dincolo de asta chiar numirea lui Plăcintă în funcție, după plecarea cu scandal a Monicăi Iacob-Ridzi a fost o surpriză. "Asta cine e?", a fost întrebarea pusă de unul din parlamentarii PD-L în off, la momentul numirii sale. Plăcintă era senator la primul mandat, aleasă fiind într-un colegiu din județul Vrancea.