Considerat pionierul tenisului modern în Italia, Pietrangeli a devenit faimos într-o perioadă în care acest sport era perceput drept un hobby rezervat celor privilegiați. Prin talentul și personalitatea sa, el a contribuit decisiv la popularizarea tenisului în rândul publicului larg.
Dublu campion la Paris și specialist incontestabil pe zgură
Nicola Pietrangeli a dominat zgura pariziană la finalul anilor ’50, cucerind titlul la Roland-Garros în 1959 și 1960, performanță care l-a consacrat ca unul dintre cei mai buni jucători europeni ai epocii. În total, italianul a strâns patru trofee la Paris: două la simplu, unul la dublu (1959) și unul la dublu mixt (1958).
A fost primul sportiv italian care a reușit să câștige un Grand Slam, un moment istoric ce a marcat începutul ascensiunii tenisului în Italia.
Pe lângă succesele de la Paris, Pietrangeli a ajuns în semifinalele de la Wimbledon în 1960, unde a fost oprit de legendarul Rod Laver. De-a lungul carierei sale impresionante, el a acumulat 48 de titluri internaționale.

Un lider în Cupa Davis și un simbol al echipei Italiei
Pietrangeli a avut o contribuție majoră și în competiția pe echipe: a fost unul dintre motoarele Italiei în drumul spre finalele Cupei Davis din 1960 și 1961, ambele pierdute în fața Australiei.
Ulterior, ca antrenor și căpitan al echipei naționale, el a condus Italia spre una dintre cele mai mari performanțe ale sale — triumful din Cupa Davis în 1976.
Moștenirea lui Nicola Pietrangeli rămâne profund înrădăcinată în istoria tenisului mondial.