Uniunea Europeană se află din nou în centrul unei dispute aprinse privind protecția vieții private, după relansarea unei inițiative care ar putea permite verificarea automată a mesajelor private trimise prin platformele de comunicare online.
Cunoscută în spațiul public drept „controlul chat-urilor”, măsura a provocat ani de controverse și a fost respinsă anterior de Parlamentul European. Acum, dosarul a revenit în prim-plan și a reaprins dezbaterea dintre cei care susțin necesitatea unor instrumente mai eficiente de combatere a abuzurilor asupra copiilor și cei care avertizează asupra riscului unei supravegheri fără precedent a cetățenilor europeni.
Cum a apărut controversatul „control al chat-urilor”
Denumirea oficială a inițiativei este Regulamentul privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor și reprezintă unul dintre cele mai controversate proiecte digitale dezbătute de Uniunea Europeană în ultimii ani.
Primul pas a fost făcut în 2021, când UE a aprobat o derogare temporară care permitea companiilor de tehnologie să utilizeze sisteme automate pentru identificarea, în mesajele private și e-mailuri, a materialelor cunoscute ce conțin abuzuri asupra copiilor.
Decizia a reprezentat o excepție de la normele stricte privind protecția datelor și a fost prezentată ca o măsură necesară pentru protejarea minorilor în mediul online.
În anii următori, au existat mai multe încercări de transformare a derogării într-o reglementare permanentă. Demersurile au fost însă blocate, după ce mai multe state membre au invocat probleme de constituționalitate.
Criticii avertizează asupra unei supravegheri generalizate
Oponenții proiectului susțin că măsurile de monitorizare ar trebui aplicate exclusiv în situațiile în care există suspiciuni concrete de comitere a unor infracțiuni și doar în baza unei autorizații emise de un judecător.
Experții în protecția datelor au atras atenția în repetate rânduri că extinderea unor astfel de instrumente riscă să deschidă calea unei „supravegheri generalizate”, în care mesajele private ale unui număr foarte mare de cetățeni ar putea fi verificate automat.
Tocmai din acest motiv, subiectul a devenit unul dintre cele mai sensibile dosare aflate pe masa instituțiilor europene.
Derogarea a expirat, însă procedura a fost relansată
În luna martie, Parlamentul European a respins de două ori prelungirea derogării adoptate în 2021. În consecință, excepția legală a expirat oficial în luna aprilie.
Cu toate acestea, dosarul nu a fost închis.
Subiectul a revenit în atenția instituțiilor europene după ce președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a utilizat o procedură de „a doua lectură” pentru relansarea procesului legislativ.
La jumătatea lunii iunie, în cadrul summitului UE, Metsola a pledat pentru găsirea unui compromis care să permită adoptarea unei soluții tranzitorii, iar statele membre au aprobat formal o nouă prelungire a derogării.
Ulterior, pe 7 iulie, Parlamentul European a votat la limită în favoarea declanșării unei proceduri de urgență.
Scopul este ca votul final să aibă loc înainte de vacanța de vară.
Verificările automate ale mesajelor private ar putea continua până în 2028
Dacă propunerea va primi și aprobarea finală din partea statelor membre, furnizorii de servicii de comunicare online vor putea continua până în aprilie 2028 să efectueze verificări automate ale mesajelor private transmise prin intermediul platformelor lor.
Posibilitatea unei astfel de monitorizări a stârnit reacții puternice în Parlamentul European și în rândul organizațiilor care militează pentru protejarea vieții private.
Eurodeputați vorbesc despre un „scandal democratic”
Relansarea procedurii a fost întâmpinată cu critici dure din partea mai multor eurodeputați.
Reprezentanții grupului Verzilor au afirmat, potrivit agenției dpa, că este vorba despre o procedură fără precedent și despre utilizarea unei portițe procedurale.
La rândul său, eurodeputata AfD Mary Khan a calificat situația drept „un scandal democratic”.
„O procedură de urgență nu trebuie folosită pentru a readuce pe ușa din dos o reglementare privind supravegherea, care a fost deja respinsă”, a declarat aceasta, potrivit publicației Merkur.
Susținătorii măsurii spun că este nevoie de instrumente mai eficiente pentru protejarea copiilor
Eurodeputatul BSW Fabio De Masi a avertizat că reintroducerea derogării ar putea fi urmată de acțiuni în instanță.
Acesta a afirmat că abuzurile asupra copiilor trebuie combătute, „dar nu în acest mod și nu ca un cal troian”, adăugând că „sute de milioane de cetățeni ai UE” nu ar trebui supravegheați fără suspiciuni concrete prin intermediul unor „algoritmi nesiguri”.
De cealaltă parte, reprezentanți ai CDU și CSU, printre care ministrul german al Familiei, Karin Prien, și cancelarul Friedrich Merz, susțin relansarea măsurii și utilizarea procedurii de urgență.
Aceștia consideră că expirarea derogării în aprilie a creat un gol important în protecția copiilor în mediul online și susțin că autoritățile au nevoie de astfel de instrumente pentru a identifica mai rapid cazurile de abuz.
