România și Slovacia au transmis o poziție comună către Comisia Europeană, prin care solicită deschiderea unui proces de evaluare a unui regim mai flexibil de management al populațiilor de urs brun care au atins și mențin pe termen lung o stare favorabilă de conservare, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Subiectul va fi adus în dezbatere la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), la inițiativa celor două state membre.
Barna: „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână”
„Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână”, a declarat ministrul Agriculturii, Barna Tanczos.
Acesta a subliniat că succesul conservării nu poate fi măsurat exclusiv prin numărul de exemplare, mai ales în condițiile în care comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari. Tanczos a invocat precedentul european al gestionării populațiilor de lup, solicitând o abordare similară și pentru ursul brun în statele unde specia este într-o stare favorabilă de conservare.
Cele două țări dețin împreună peste jumătate din populația de urs brun a Uniunii Europene, însă susțin că suportă disproporționat costurile și responsabilitățile asociate conservării acestei specii. Datele prezentate de România și Slovacia indică o creștere constantă a efectivelor de urs, cu impact semnificativ asupra siguranței publice, activităților agricole și comunităților rurale.
Cele două state solicită clarificarea aplicării prevederilor Directivei Habitate
În acest context, cele două state solicită clarificarea aplicării prevederilor Directivei Habitate pentru marile carnivore aflate în stare favorabilă de conservare, recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management și analizarea unui regim de gestionare flexibil, similar celui adoptat la nivel european pentru lup.
MADR a precizat că va continua să susțină, în dialogul european, măsuri care să asigure echilibrul între conservarea biodiversității, siguranța cetățenilor și protejarea activităților economice din mediul rural.
