Turiștii care ignoră semnalele de interdicție și intră în apă sau refuză să respecte somațiile salvamarilor ar putea plăti amenzi de până la 3.000 de lei. O propunere legislativă depusă în Parlament introduce un set mai strict de reguli pentru zonele de îmbăiere, prevederile urmând să se aplice atât pe litoral, cât și în ștranduri, parcuri acvatice, râuri și lacuri.
Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, noile reguli sunt prevăzute să intre în vigoare începând cu 1 mai 2027.
Propunerea introduce noțiunea de „zonă de îmbăiere supravegheată”. Autoritățile locale ar urma să stabilească anual care sunt locurile în care este asigurat serviciul de salvamar și în ce perioade ale zilei funcționează acesta.
Cât ar putea plăti cei care ignoră interdicțiile
Una dintre principalele prevederi ale proiectului îi vizează pe turiștii care intră în apă atunci când îmbăierea este interzisă.
Persoanele care ignoră interdicția temporară de îmbăiere ar putea fi sancționate cu avertisment sau cu amendă cuprinsă între 500 și 1.500 de lei.
Sancțiunea devine mai mare dacă persoana refuză să iasă din apă după ce primește somația salvamarului. În această situație, proiectul stabilește o amendă cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei.
Aceeași sancțiune ar urma să fie aplicată și părintelui, tutorelui sau persoanei care are responsabilitatea unui minor și îi permite acestuia să intre în apă în condițiile în care îmbăierea este interzisă.
Și depășirea limitelor unei zone special amenajate pentru înot ar putea atrage sancțiuni. Cei care trec dincolo de balizele sau geamandurile care delimitează zona de îmbăiere riscă un avertisment sau o amendă de până la 1.000 de lei.
Constatarea contravențiilor ar urma să fie făcută de polițiști, jandarmi și polițiști locali.
Salvamarii ar urma să decidă când este prea periculos pentru turiști
Proiectul propune și o schimbare în ceea ce privește autoritatea de a decide suspendarea temporară a îmbăierii.
În cazul zonelor supravegheate, șeful postului de salvamar ar urma să fie cel care decide când este arborat sau ridicat semnalul de interdicție. Decizia ar trebui luată în funcție de condițiile hidrometeorologice și de starea apei.
Administratorul plajei sau al zonei de îmbăiere nu ar avea dreptul să modifice această decizie.
Inițiatorii proiectului consideră că actualul sistem poate crea o situație în care interesele comerciale ale administratorului să intre în conflict cu necesitatea de a proteja persoanele aflate în apă.
Argumentul este că interzicerea îmbăierii poate duce la reducerea numărului de turiști și, implicit, a încasărilor operatorului economic. În schimb, salvamarii sunt cei care pot aprecia în mod direct nivelul de pericol generat de starea mării sau de condițiile din apă.
Pentru ca deciziile să poată fi verificate ulterior, proiectul prevede și consemnarea într-un registru a momentului în care semnalizarea de interdicție este arborată și a celui în care este ridicată.
Un salvamar la fiecare 100 de metri
Obligații noi ar urma să apară și pentru administratorii plajelor și ai celorlalte zone de îmbăiere supravegheate.
Aceștia ar trebui să asigure cel puțin un salvamar pentru fiecare 100 de metri de front la apă. În timpul programului de supraveghere, personalul de salvare nu ar putea fi utilizat pentru desfășurarea altor activități.
Cheltuielile necesare pentru asigurarea salvamarilor și pentru funcționarea posturilor de prim ajutor ar reveni operatorilor economici.
În cazul în care administratorii nu își respectă obligațiile privind supravegherea, firmele ar putea primi amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.
Administratorii ar urma să aibă și obligația de a afișa la punctele de acces informații despre programul în care zona este supravegheată și despre semnificația semnalelor folosite pentru îmbăiere.
Informațiile ar trebui să fie disponibile în limba română, dar și în cel puțin două limbi de circulație internațională.
Astfel, turiștii ar trebui să poată afla înainte de a intra în zona de îmbăiere dacă aceasta este supravegheată și care sunt regulile aplicabile.
Primarii vor stabili unde există zone de îmbăiere supravegheate
O altă prevedere importantă îi vizează pe primari. Aceștia ar urma să stabilească anual lista zonelor de îmbăiere supravegheate, precum și perioada și intervalele orare în care este asigurată supravegherea.
Informațiile respective ar trebui afișate la punctele de acces în zonele respective.
Regulile nu s-ar limita la plajele amenajate de pe litoral. Proiectul urmărește să stabilească un cadru și pentru râuri, lacuri și alte locuri în care oamenii intră în apă, dar unde nu există în prezent același sistem de supraveghere.
În afara zonelor și intervalelor în care este asigurat serviciul de salvamar, oamenii s-ar putea îmbăia în continuare, însă pe propriul risc.
Amenzile, parte dintr-un set mai amplu de reguli
Inițiatorii propunerii legislative își justifică demersul prin numărul accidentelor și al deceselor provocate de înec, dar și prin situațiile în care persoanele aflate pe plajă ignoră steagul roșu, refuză să părăsească apa la solicitarea salvamarilor sau depășesc limitele zonelor special delimitate pentru înot.
Prin noile prevederi ar urma să fie stabilite atât responsabilități mai clare pentru turiști și salvamari, cât și obligații suplimentare pentru administratorii zonelor de îmbăiere și pentru autoritățile locale.
Propunerea legislativă nu produce însă efecte în acest moment. Ea trebuie să parcurgă mai întâi procedura parlamentară, iar noile reguli și sancțiuni vor putea fi aplicate numai dacă actul normativ va fi adoptat și va intra în vigoare.
