Ambasadorul Rusiei ne „învață” despre unire
"Să fim bine înțeleși: de 27 martie am criticat autoritățile R. Moldova pentru lipsa, scandaloasă din punctul nostru de vedere, de la evenimentele dedicate inaugurării cimitirelor eroilor din Chișinău, exprimându-și astfel atitudinea rece, distantă, față de ce a însemnat și ce înseamnă memoria lui 27 martie 1918. Dar una e una, alta e alta. Una e să discutăm, chiar și polemic, cu autoritățile de la Chișinău și cu totul altceva ca Federația Rusă să vină să ne dea lecții despre unire. Asta e deja prea mult".
Critica ambasadorului Rusiei
"Ce spune ambasadorul Federației Ruse în interviul de la RIA Novosti din 31 martie? Aceleași poncife ideologice sovieto-ruse, de aceea numele ambasadorului nici măcar nu contează. Între toate multele probleme pe care Federația Rusă le are astăzi de rezolvat, iată că s-a oprit tocmai la problema... unirii României cu Basarabia! Nici diplomația rusească nu mai e ce a fost..."
Legitimitatea unirii
"Revenind, prima chestiune care îl preocupă pe ambasadorul Federației Ruse este că unirea nu ar fi fost legitimă. O veche, încă o dată, obsesie a URSS-ului și a Federației Ruse. Trecând peste ironia ca tocmai Moscova să vorbească despre „legitimitate” din punctul acesta de vedere, Unirea Basarabiei cu România a fost cel mai legitim act care se putea imagina, mai cu seamă în acea perioadă de război. Unirea a fost votată, susținută inclusiv de reprezentanții minorităților din Basarabia, iar declarația de unire a fost ulterior redactată și în limba rusă, tocmai pentru ca minoritățile vorbitoare de rusă să aibă acces mai ușor la document".
Prezența armatei române
"S-a făcut cu prezența armatei române pe teren, zice iritat ambasadorul Federației Ruse. Nu, s-a făcut cu prezența armatei române pe teren pentru că era acolo tentativa radicală de bolșevizare a Basarabiei și de includere a Basarabiei în Rusia sovietică. Armata română a fost acolo ca să apere Basarabia de bolșevizare și sovietizare. De aceea s-a dus, de aceea a asistat la ce s-a întâmplat acolo, pentru că unirea din 1918 a fost, poate, pentru mulți dintre cei care au votat-o, singura soluție de a nu intra Basarabia în Uniunea Sovietică și de a nu se bolșeviza".
Unionismul rațional și dezvoltarea Basarabiei
"A fost, dacă vreți, prima expresie foarte concretă a ceea ce noi numim unionismulminții. A fost o chestiune pragmatică, pentru că unirea din 1918 a însemnat și securizarea Basarabiei, și dezvoltarea Basarabiei. Atunci s-a apărat de URSS, astăzi se protejează de Federația Rusă.
Și acum revin la a doua chestiune, iarăși o veche poncifă rusească sau sovietică aruncată împotriva românilor: Basarabia a fost un „proiect eșuat”. Nu, dimpotrivă. Sigur că zeci de ani s-a făcut propagandă, inclusiv în manualele din Republica Moldova, inclusiv în literatura din R. Moldova. Toți eram/erau învățați, nu-i așa, cum scriau inclusiv scriitorii moldoveniști și intrați în solda ocupantului, că românii îi obligau pe localnici să salute chipiul așezat în vârful baionetei — cu totul și cu totul fals.
În realitate, unirea de la 1918 a fost primul proces de modernizare și PRIMUL proiect de modernizare al Basarabiei. Să dau un singur exemplu: în 1919, drumul Galați–Chișinău se făcea în 19 ore; în 1938 se făcea în 8 ore. Dacă înainte de război în Basarabia circulau 29 de locomotive, în 1920 circulau 130 de locomotive. Dacă pe relația Chișinău–Ungheni nu circula decât un singur tren zilnic, în 1940 circulau 5 perechi de trenuri.
România a fost printre primele țări din lume care au folosit transportul aerian și foarte puțină lume știe, evident, pentru că propaganda sovietică n-a dorit să știm asta, că în Basarabia s-au construit 3 aeroporturi: unul la Chișinău (1921), Cetatea Albă (1935), Ismail (1935)".
Modernizarea Basarabiei
"Toate aceste date despre modernizarea României și despre faptul că unirea a fost primul proiect de modernizare real al Basarabiei le găsiți în primul link, unde veți găsi, de pildă, succesul enorm, nu doar tehnologic, dar și în ceea ce privește cultura.
În 1918 nu exista nicio școală românească. În 1939 erau 2718 școli, dar existau și școli pentru minorități: 75 de școli evreiești, 5 germane, 4 poloneze, una ucraineană, două rusești și așa mai departe. Proiectul Basarabia în România a fost un proiect de succes. Atunci s-a fondat Conservatorul „Unirea”, atunci, în 1936, s-a fondat Conservatorul municipal, în 1926 s-a înființat Facultatea de Sociologie etc.
Au intrat băncile din România, Mitropolia Basarabiei - „Mitropolia de Aur” - a avut ea însăși o bancă. Deci, din punctul acesta de vedere, tot ce se spune despre nelegitimitatea unirii și despre nedezvoltarea Basarabiei sunt falsuri sovietice și ulterior rusești".
Antisovietism, nu antirusism
"Un ultim punct legat de antirusismul proiectului din 1918: nu, proiectul din 1918 nu a fost antirus. A fost antisovietic, a fost antibolșevic. Inclusiv reprezentanți ai minorităților au votat, o parte dintre ei, pentru unire.
Și așa va fi și în viitor. Unirea, când se va face, va avea la bază ideea pe care am reiterat-o la Chișinău la 27 martie 2026, respectiv un unionismalminții, un unionism rațional care se alătură celui al inimii, celui legat de emoții. Un unionism al minții este o soluție și pentru minoritari, fie ruși, fie de altă etnie, din Republica Moldova. Pentru că unirea sau reunirea le va asigura acestora și securitatea, le va asigura și pacea în Republica Moldova, le va asigura un statut pe care minoritățile îl au în România de astăzi — cel mai bun statut în ceea ce privește minoritățile din toată Europa. Rușii, și nu numai, odată uniți, vor avea un reprezentant direct în Parlamentul României".
Avantaje economice și politice ale reunificării
"În plus, oamenii de afaceri de peste Prut, inclusiv ruși, dar și de alte naționalități, vor avea o piață de 5 ori mai mare, vor avea posibilitatea să vândă, să cumpere, adică să se dezvolte. Avantajul pentru basarabeni este incomparabil mai mare, economic și nu numai, după unire, decât pentru cetățenii din dreapta Prutului.
Trecând însă peste obsesiile mai vechi și mai noi ale diplomației de la Moscova și trăgând linie, trebuie să discutăm cu realism despre soluții, indiferent că suntem astăzi în situația cea mai proastă în relație între cele două maluri. Greșeala doamnei Maia Sandu de a intra, iertați-mă, cu bocancii în alegerile din România a făcut ca atitudinea cetățenilor din România față de cetățenii din Republica Moldova să fie cea mai rece de după 1989. Și este un lucru grav".
Menținerea proiectului Reunirii
"Suntem în cea mai proastă situație din acest punct de vedere. Nu mai discutăm doar despre animozități la nivelul elitelor politice, discutăm și despre animozități la nivelul populațiilor. Asta a făcut, de fapt, implicarea politicienilor din Republica Moldova de la Chișinău în alegerile din România și diabolizarea a jumătate din România.
Dincolo însă de această tensiune de moment, lucrurile trebuie să meargă mai departe. Nu aruncăm copilul odată cu apa murdară din covată, menținem proiectul. Reunirea este un proiect de țară, reunirea este un proiect al Alianța pentru Unirea Românilor - AUR, indiferent de politicienii care se succed vremelnic la putere.
Când Alianța pentru Unirea Românilor - AUR va ajunge la putere, REUNIREA va fi pe masă. AUR va pune pe masa Chișinăului un proiect concret despre ce înseamnă asta, oferta noastră pentru reunire. Chișinăul va afla despre el, populația din Republica Moldova va afla despre el, iar memoria lui 1918 va fi cinstită așa cum se cuvine și la modul maximal, prin REUNIRE. Așa să ne ajute Dumnezeu! Vă mulțumesc".
MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026
