Ordonanța interceptărilor, adoptată de Guvern. Prună: 120 de polițiști judiciari vor fi detașați

Friday, 11 March 2016, 20:43 Sursă: REALITATEA.NET

Guvernul a adoptat, vineri, în cadrul unei ședințe extraordinare, ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul. Anunțul a fost făcut de către ministrul Justiției, Raluca Prună, în cadrul unor declarații de presă susținute la Palatul Victoria. Concret, de acum înainte, procurorii vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod 'nemijlocit' infrastructura Serviciului Român de Informații, pe care SRI va fi obligat să o pună la dispoziţia procurorilor, Ministerul Public va putea face interceptări, alături de DNA și DIICOT, iar câte 40 de agenți de poliție judiciară vor fi detașați la structurile de parchet, potrivit Realitatea TV.

Adaugă părerea ta

Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă privind interceptările. Actul normativ va permite procurorilor să folosească aparatura SRI prin intermediul a 120 de polițiști judiciari detașați de la Ministerul de Interne.

Ordonanţa de urgenţă modifică legea SRI şi Codul de procedură penală. De aici a fost scoasă sintagma "alte organe ale statului" care pot face interceptări în dosare. În loc de "organele de urmărire penală" a fost scris "procurori şi poliţişti judiciari", fiind specificat faptul că aceştia trebuie să facă NEMIJLOCIT supravegherea tehnică. În plus, în legea de organizare a serviciului român de informaţii a fost introdus un nou articol: SRI pune la dispoziţia procurorilor aparatura de interceptare.

Potrivit ordonanței, Ministerul Public va avea voie de acum înainte să facă interceptări, alături de DNA și DIICOT.

120 de polițiști judiciari vor fi detașați de la Ministerul de Interne pentru a ajuta procurorii în activitatea de interceptare. Aceștia vor fi plătiți din bugetul MAI.

Ordonanța a fost adoptată de Guvern după ce a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, reunit la Cotroceni după revenirea din Israel a președintelui Klaus Iohannis.

La fel ca preşedintele Iohannis, şi premierul Dacian Cioloş a declarat că este o soluţie temporară.

Prună: Executivul nu anticipează soluții

În debutul declarațiilor susținute, la Guvern, Prună a specificat faptul că prin adoptarea acestei OUG, Executivul nu anticipează soluții, ci rămâne la latitudinea societății să facă o dezbatere cu privire la cadrul pe care îl dorește.

"Guvernul a adoptat această OUG pornind de la două principii: primul este că avem o singură infrastructură care poate face posibilă punerea în executare a mandatului de interceptare și că această structură aparține a SRI. A doua a fost că ceea ce am dori să facem prin OUG e să venim de îndată cu o soluție care să facă imposibilă sincopa în actul de urmărire penală, pe care îl fac procurorii. Prin adoptarea OUG nu anticipăm soluții. Societatea românească trebuie să facă o dezbatere cu privire la ce fel de cadru dorește: dorește să folosească în continuare ceea ce avem acum sau dorește să dubleze sau să creeze o altă infrastructură pe care să o plaseze la nivelul parchetelor", a declarat Raluca Prună.

Ministrul Justiției a explicat faptul că au fost modificate patru acte normative.

"În primul rând, Codul de Procedură Penală, Art. 142 alin. (1) în sensul de a-l aduce în acord cu cerințele CCR. Am mai modificat alineatul (2) al acestui articol în sensul de a clarifica cum anume se realizează activitățile de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Am spus că procurorul, organul de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției, toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice și procedura adecvată de natură să asigure confidențialitatea datelor colectate.

Am modificat și actualul alin. (2) de la Art 42. Nu în ultimul rând, plecând de la infracțiunile prevăzute în Titlul X din Codul Penal, pe care le denumim în sens generic privind 'siguranța națională', am plecat de la considerentul că nu putem pune în pericol punerea în aplicare a mandatelor și plecând de la faptul că SRI e abilitat prin lege pe aceste mandate, am dat o nouă definiție. Am clarificat puțin ceea ce înseamnă organe de cercetare penală specială și am spus că în cazul acestei infracțiuni și pentru infracțiunile de terorism pot fi puse în aplicare mandate de supraveghere tehnică.

Al doilea act pe care îl modificăm este Legea 304/2004. Aici am făcut două lucruri: am instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pune în aplicare, în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, supravegherea tehnică și acest control se va face de către președintele ÎCCJ sau un judecător anume desemnat. Privind modul în care această verificare va fi făcută va fi prevăzut prin regulamentul de funcționare a ÎCCJ.

Prin această modificare, în fond, deschidem cadrul unei dezbateri care în cazul în care se va decide că trebuie să avem o structură la nivelul parchetelor, va avea o consfințire prin lege.

Creăm posibilitatea ca în cadrul Ministerului Public (...) să poată funcționa prin detașare ofițeri sau agenți de poliție judiciară sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor, creând o simetrie cu ce are DNA, la această oră.

Un al treilea act normativ e Legea 508/2004 și modificarea pe care am făcut-o e în același sens: de a crea posibilitatea ca în cadrul DIICOT să funcționeze prin detașare ofițeri sau agenți de poliție judiciară sub conducerea procurorilor direcției.

A trebuit să modificăm Legea 14/1992 și am clarificat Art. 8 (...) Infrastructura specială, cunoscută sub numele de Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor e desemnat cu rolul de a obține, prelua și stoca informații în domeniul securității naționale și am adăugat că la cererea organului de urmărire penală, Centrul asigură accesul acestor organe la sistemele tehnice (...) insistând pe cele două cuvinte: nemijlocit și distinct.

Nu în ultimul rând, am modificat un Art. din Legea 14/1992, articol care prevede și care rămâne așa: organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, dar ia în considerare modificarea despre care am vorbit la Codul de Procedură Penală. Am spus că prin excepție de la această regulă, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale în sensul prevederii expres din Codul de Procedură Penală, Art. 55 alin. (5) și (6) pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Am conlucrat cu toate unitățile de parchet, cu SRI, ne-am consultat și cu ÎCCJ. Am stabilit un control judecătoresc la nivelul autorității judecătorești", a detaliat Prună. 

Potrivit ministrului Justiției, în total 120 de ofițeri de poliție judiciară vor fi detașați de la MAI la structurile de parchet.

"S-a adoptat o Hotărâre de Guvern care stabilește nr. de posturi de poliție judiciară în cadrul Ministerului Public și în cadrul DNA. Câte 40 de posturi pentru fiecare instituție, iar posturile pentru DIICOT tot în nr. de 40 au fost introduse prin OUG și aceasta e o chestiune de tehnică legislativă. Pentru DIICOT, pentru că nu avea poliție judiciară, am introdus prin OUG. Pentru Ministerul Public și DNA, care au poliție judiciară am mărit nr. acestor posturi prin Hotărâre de Guvern", a afirmat ministrul Justiției. 

În ceea ce privește impactul bugetar, Prună a punctat că nu va fi unul mare.

"Am căzut de acord cu MAI că acești 120 de polițiști care pleacă prin detașare la structurile de parchet vor fi plătiți, pentru că sunt bugetați de către MAI, și numai diferența de salarizare va fi asigurată de către unitățile de parchet în care aceștia sunt detașați. Costul bugetar nu e mare și acum tocmai prin OUG am încercat fiind o măsură tranzitorie, să diminuăm aceste costuri și să folosim ceea ce avem până când avem o dezbatere în societate. Nu cred că este vorba de mai mult de un milion de euro", a explicat Raluca Prună. 

Întrebată dacă era obligatorie detașarea acestor polițiști, Prună a explicat: "Noi credem că trebuie să funcționeze în cadrul parchetelor și să se ocupe exclusiv de atribuții de poliție judiciară și mai credem că în materia modului de punere în executare a acestor mandate de supraveghere tehnică, e important să ne asigurăm că procurorul are un control nemijlocit asupra acestor ofițeri". 

Totodată, Prună a ținut să precizeze că era important ca, prin prisma modificărilor, toate structurile de parchet să fie puse pe același picior de egalitate.

"Ne-am gândit să punem deja în lege posibilitatea ca și Ministerul Public, care era singurul înainte de DNA și DIICOT, care sunt structuri specializate în cadrul parchetelor, și nu avea posibilitatea să dețină astfel de sisteme și ne-am gândit că este bine să aducem Ministerul Public la aceleași condiții. Urgența era în aceea de a pune toate structurile de parchet pe același picior de egalitate. Astăzi avem poliție judiciară detașată numai în cadrul DNA. Nu aveam la DIICOT și Ministerul Public și am considerat că trebuie să creăm condiții egale pentru toate unitățile de parchet", a adăugat Prună.

"Datele sunt stocate de un sistem. Prin OUG încercăm ca, printr-un flux nemijlocit și distinct, să eliminăm orice intervenție umană de la SRI și totul să fie controlat de către procuror și poliție judiciară", a mai spus Prună. 

În ceea ce privește faptul că SRI devine 'organ de cercetare penală special', Prună a revenit cu explicații: "Este legat de mandatele de siguranță națională care privesc exclusiv infracțiunile grave și foarte grave din Titlul X din Codul Penal, la care se adaugă și terorismul (...) În acest sens limitativ prevăzut de lege e adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală, fiind un organ de cercetare penală specială, nu în altceva decât în limitele definite de actualul Cod de Procedură Penală. Aici am clariFicat, nu inovat ca să nu punem în pericol siguranța cetățeanului", a mai explicat ministrul Justiției.

 

Comunicat Guvern

 

"Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, act normativ prin care Executivul pune în acord legislația cu normele constituționale, având în vedere decizia nr. 51 emisă de Curtea Constituțională în data de 16 februarie 2016.

Actul normativ a fost elaborat în colaborare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT şi DNA și a fost avizat de CSAT.

Potrivit Ordonanței de Urgență, procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații. Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare. Actul normativ adoptat astăzi dispune o soluție de urgență pentru asigurarea continuității anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internațională. Guvernul consideră că  este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice. 

Astfel, prin modificarea Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialittatea datelor şi informaţiilor colectate. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Organele de cercetare penală speciale, conform unei alte modificări, vor avea posibilitatea în cauzele privind infracțiuni de terrorism și infracțiuni contra securității naționale să efectueze punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

De asemenea, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a introdus prevederea potrivit căreia semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii (ținând cont de existența unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA și DIICOT).

Ordonanța de Urgență adoptată astăzi modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.

Ordonanța de Urgență creează cadrul legal pentru Ministerul Public,  Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) să aibă  structuri de poliție judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Aceste structuri vor fi formate din ofițeri sau agenți de poliție judiciară detaşați de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care își vor desfășura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor. Prin Ordonanța de Urgență s-a prevăzut detașarea la DIICOT a 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată tot astăzi de Guvern, detașarea a câte 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară la Ministerul Public și la DNA", se precizează într-un comunicat al Guvernului.

 

 

CSAT a avizat favorabil ordonanța interceptărilor. Iohannis: Reprezintă o soluție temporară

 
 

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență propus de Guvern privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, după încheierea ședinței CSAT, că acest proiect reprezintă, în acest moment, o soluție temporară, urmând ca Parlamentul să aibă în vedere "și alte soluții pe care să le dezbată cu toate instituțiile interesate și cu societatea civilă".

Și premierul Dacian Cioloş a declarat că ordonanța este o soluţie temporară, potrivit Realitatea TV.

"Este o soluție de moment. Este important să nu avem un vid legislativ. Pe urmă va fi timp să vedem
dacă sunt și alte soluţii mai bune. Important este să nu se întrerupă procesul de urmărire penală", a spus Dacian Cioloș.