Cristian Diaconescu a comentat la Realitatea PLUS un exercițiu organizat în Statele Unite, care a luat în calcul un scenariu ipotetic în care Federația Rusă ar ocupa Republica Moldova în anul 2028 și ar ataca obiective economice din România, provocând victime.
Potrivit fostului ministru de Externe, simularea a fost organizată de Universitatea Cornell, Fundația Rockefeller și alte instituții americane. La exercițiu au participat membri ai Congresului SUA, dar și foști reprezentanți ai structurilor de securitate și ai Departamentului de Stat.
În primul rând, este vorba de un exercițiu organizat de Universitatea Cornell, Fundația Rockefeller și alte instituții din Statele Unite, la care au participat membri ai Congresului Statelor Unite, foști reprezentanți în structurile de forță și ai departamentului de stat american.
Și, într-adevăr, s-a așezat pe masă un test de exercițiu: Federația Rusă în 2028 ocupă Republica Moldova și atacă obiective economice din România, producând victime. Și s-a dat grupului—repet, format atât din reprezentanți ai Congresului, astăzi în funcție, cât și din foști funcționari în instituțiile, înalți funcționari în instituțiile americane—solicitarea de a da un răspuns: în ce fel Alianța Nord-Atlantică ar răspunde la o astfel de amenințare.
Rezerve privind activarea Articolului 5 NATO
Fostul șef al diplomației române a spus că participanții la exercițiu ar fi analizat mai degrabă variante de negociere și compromis decât o confruntare directă cu Federația Rusă.
Concluziile celor de la Washington Post au fost acelea că există o oarecare rezervă în legătură cu un angajament direct privind Federația Rusă, așa cum corect dumneavoastră ați menționat, inclusiv în ceea ce privește articolul 5. Că se încearcă diluarea unui astfel de situații, găsirea unei soluții de compromis, un roadmap de negociere. Mă rog, în orice caz, ideea unei confruntări directe pare a fi de către cei care au analizat, repet, este un test-exercițiu de către cei care au participat la acest test din perspectivă decizională.
Este înlăturată această idee a ridicării pur și simplu a alianței nord-atlantice conform articolului 5. Este, da, o concluzie extrem de complicată. Sigur, nu se pune problema alarmant în mod deosebit în acest moment, dar trebuie avut în vedere și faptul că Washington Post este într-o foarte bună cooperare de ani de zile, ca zonă de presă, cu Departamentul de Stat al Statelor Unite. Deci apariția în Washington Post a acestei teme, acestui exercițiu, după părerea mea, are o valoare de semnal destul de interesantă.
SUA analizează redislocarea forțelor
Întrebat dacă vede o posibilă retragere a susținerii americane dintr-un eventual conflict cu consecințe globale, Cristian Diaconescu a spus că, în prezent, nu există indicii clare în acest sens.
Nu există în acest moment indicii din această perspectivă, dar se rediscută, și aici este foarte important cum abordezi în bilateral acest aspect o redislocare a forțelor, o reașezare a forțelor americane până în 6 noiembrie cred că acest demers se va concretiza într-o formă sau alta. Aici depinde de forța autorităților din țara noastră, în ce măsură conving pe americani în legătură cu comunitatea de interese pe care o avem și noi și ei în ceea ce privește securitatea flancului estic.
„România nu are forța să convingă”
Întrebat direct dacă România are capacitatea de a convinge SUA, în condițiile instabilității politice interne, Cristian Diaconescu a răspuns fără echivoc: „Nu, după părerea mea, nu are.”
Acesta a argumentat că lipsa predictibilității politice afectează capacitatea României de a-și asuma angajamente pe termen mediu și lung. În același timp, într-un context marcat de tensiuni și resentimente în relația transatlantică, Bucureștiul ar putea fi dezavantajat în comparație cu statele care au executive stabile și o capacitate mai mare de angajament.
Nu, după părerea mea, nu are.
Probabil că din punctul de vedere al predictibilității nu ai resursele necesare pentru a te angaja pe termen mediu și lung, așa cum ați menționat. Depinde, sigur, și de analiza americană din această perspectivă, dar de regulă pe astfel de situații critice foarte complicate pe fundalul unor resentimente în relația transatlantică, evident că vor fi state cu o forță de angajament mult mai mare decât România datorită unei executiv anume stabilit.
