Un exercițiu de simulare desfășurat în Statele Unite a analizat un posibil scenariu de criză în Europa de Est în anul 2028: Rusia ar lansa o acțiune împotriva Republicii Moldova, iar o dronă ar lovi o facilitate din România, provocând victime civile.
Scenariul, relatat de The Washington Post, nu reprezintă o prognoză oficială, ci o analiză de tip „war game” despre vulnerabilitățile NATO într-un context de tensiuni prelungite.
Potrivit publicației americane, simularea a urmărit să răspundă la o întrebare esențială: cum ar reacționa SUA dacă un incident militar rusesc ar afecta direct teritoriul unui stat aliat, după o escaladare regională pornită de la un atac asupra Republicii Moldova?
O dronă lovește România, într-un scenariu ipotetic
Exercițiul, intitulat „World War Next”, a fost organizat de Brooks Institute din cadrul Universității Cornell și de Fundația Rockefeller. La discuții au luat parte congresmeni americani, foști militari, diplomați și experți din zona serviciilor de informații, ale căror identități nu au fost făcute publice.
În ipoteza analizată, războiul din Ucraina se află într-un blocaj costisitor și violent. Rusia ar încerca să valorifice oboseala politică din Occident și diferențele dintre aliați, deschizând o nouă criză prin presiuni sau agresiuni asupra Republicii Moldova.
Momentul-cheie al simulării a fost lovirea, de către o dronă rusească, a unui depozit de carburanți din România. Atacul ar produce victime civile și ar pune sub presiune mecanismul de apărare colectivă prevăzut de Articolul 555 al Tratatului NATO.
Concluzia exercițiului: riscul unei reacții occidentale slabe
Participanții au ajuns la o concluzie pesimistă: într-un asemenea moment, Washingtonul ar putea ezita să răspundă ferm, pe fondul unei opinii publice americane reticente față de o nouă implicare militară în Europa.
O eventuală lipsă de reacție din partea SUA ar accentua diviziunile dintre statele europene și ar slăbi credibilitatea Articolului 5, care prevede că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor membrilor NATO.
Jurnalistul David Ignatius, care a asistat la exercițiu pentru The Washington Post, a apreciat că simularea ilustrează fragilizarea sistemului de securitate transatlantic construit după Al Doilea Război Mondial. În analiza sa, incertitudinea privind angajamentul american ar putea încuraja Moscova să testeze limitele alianței.
Incidentele hibride, semnal de alarmă pentru Europa
Autorul subliniază că scenariul imaginat pornește de la o tendință deja vizibilă: multiplicarea incidentelor atribuite Rusiei în spațiul european. O evaluare realizată de compania americană de consultanță strategică TD International ar fi identificat 636363 de episoade îndreptate împotriva unor ținte europene, începând din luna martie.
Printre acestea s-ar afla:
43 de cazuri de pătrunderi ale dronelor sau de încălcare a spațiului aerian;
6 acțiuni de sabotaj sau planuri de sabotaj;
6 atacuri cibernetice ori electronice;
5 incidente maritime considerate ostile.
În paralel, atacurile rusești cu rachete și drone asupra Ucrainei s-au intensificat. Kremlinul a respins, de asemenea, perspectiva unor negocieri cu Kievul, în pofida demersurilor diplomatice americane menite să evalueze posibilitățile unui armistițiu.
Companiile europene de apărare, posibile ținte
Un alt element analizat de David Ignatius este presiunea tot mai mare exercitată asupra firmelor europene care produc arme, muniție sau echipamente pentru Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a publicat în aprilie o listă cu 21 de companii europene despre care susține că ar furniza drone ori componente destinate armatei ucrainene. Moscova a sugerat atunci că aceste entități pot deveni ținte.
Ulterior, au fost semnalate incidente sau suspiciuni de sabotaj care au vizat companii din Estonia, Bulgaria și Italia implicate în producția de echipamente militare. Germania a acuzat, la rândul său, Rusia că ar fi încercat să atace cu drone un avion cargo ucrainean aflat pe aeroportul Leipzig/Halle.
Marea Britanie și Franța au anunțat, între timp, cooperarea pentru dezvoltarea unei noi rachete de croazieră destinate Ucrainei. Inițiativa a provocat reacții dure din partea Moscovei, care acuză Londra și Parisul că alimentează conflictul.
Ce măsuri propune Washington Post
În comentariul său, David Ignatius susține că administrația de la Washington ar trebui să transmită, împreună cu aliații europeni, un mesaj fără echivoc privind consecințele unui atac asupra unui stat NATO.
Printre măsurile propuse se numără menținerea prezenței militare americane în Europa, continuarea sprijinului pentru Ucraina și consolidarea capacității industriale de apărare a SUA și a aliaților europeni.
Miza, avertizează autorul, este prevenirea unei situații în care statele europene ar ajunge să se simtă abandonate și să adopte răspunsuri necoordonate. Potrivit acestuia, rolul central al forței americane ar trebui să rămână descurajarea unui război de amploare, înainte ca acesta să devină inevitabil.
