Jakarta, una dintre cele mai mari aglomerări urbane ale lumii, se confruntă cu o problemă care devine tot mai greu de ignorat: orașul se scufundă. În unele zone, terenul coboară cu zeci de centimetri într-un singur an, iar aproximativ 40% din suprafața metropolei se află deja sub nivelul mării.
Capitala Indoneziei este prinsă între două presiuni majore: solul care continuă să se lase și nivelul oceanelor care crește pe fondul schimbărilor climatice. Pentru milioane de locuitori, inundațiile au devenit parte din viața de zi cu zi, arată El Pais.
Jakarta, o metropolă de aproximativ 42 de milioane de oameni
Jakarta s-a transformat radical în ultimele decenii. După independența Indoneziei, în 1945, orașul avea mai puțin de un milion de locuitori. Astăzi, zona metropolitană cunoscută drept Marea Jakarta reunește aproximativ 42 de milioane de persoane, potrivit estimărilor ONU.
Expansiunea urbană a fost alimentată în mare parte de migrația populației din zonele rurale, unde oamenii au venit în căutarea unor locuri de muncă și a unor venituri mai mari.
Metropola este însă marcată de contraste puternice. Cartiere cu zgârie-nori, centre comerciale luxoase și clădiri moderne coexistă cu așezări sărace construite de-a lungul canalelor și râurilor poluate.
De ce se scufundă Jakarta
Una dintre principalele cauze ale fenomenului este extragerea excesivă a apei subterane. În numeroase zone, infrastructura de alimentare cu apă nu reușește să satisfacă nevoile populației, iar locuitorii și companiile apelează la puțuri.
Pomparea masivă a apei subterane contribuie la tasarea solului. În anumite regiuni, terenul poate coborî cu până la 25 de centimetri pe an.
Peste această problemă se suprapune creșterea nivelului mării. Astfel, zonele de coastă sunt expuse simultan atât scufundării terenului, cât și pătrunderii apei marine.
Aproximativ 40% din metropolă este estimată ca fiind situată deja sub nivelul mării, iar nordul Jakartei este una dintre cele mai vulnerabile regiuni.
Inundațiile au devenit o realitate cotidiană
Pentru oamenii care locuiesc în cartierele de coastă, apa nu mai reprezintă o amenințare care apare doar în timpul unor fenomene meteorologice extreme.
În anumite comunități, străzile sunt inundate periodic, iar apa poate ajunge până la genunchi sau chiar mai sus. Localnicii continuă să își desfășoare activitățile în ciuda condițiilor dificile: magazinele rămân deschise, motocicletele circulă prin apă, iar oamenii își văd de muncă.
În Muara Angke, una dintre comunitățile de pescari din nordul orașului, locuitorii încearcă să ridice nivelul terenului folosind inclusiv cochilii de midii.
Straturile de scoici sunt așezate pe alei pentru a încerca să împiedice apa să acopere drumurile. Este însă o soluție locală și temporară, într-o luptă cu un fenomen care depășește cu mult posibilitățile unei singure comunități.
Diguri și ziduri împotriva oceanului
Autoritățile indoneziene au investit în construcția și consolidarea barierelor de coastă pentru a proteja zonele vulnerabile.
Strategia include diguri, ziduri de apărare, lucrări de consolidare a malurilor și dragarea unor cursuri de apă. În același timp, autoritățile susțin că este nevoie de îmbunătățirea fluxului râurilor și de reducerea poluării acestora.
Ministrul coordonator pentru Infrastructură și Dezvoltare Regională, Agus Harimurti Yudhoyono, a avertizat asupra riscului permanent pentru comunitățile de coastă și a vorbit despre necesitatea unor soluții integrate.
Printre măsurile analizate se află și soluțiile bazate pe natură, inclusiv protejarea și extinderea zonelor cu mangrove, care pot contribui la protejarea litoralului.
Sărăcia și luxul, față în față
Problemele climatice se suprapun peste o inegalitate socială puternică. În Jakarta, cartierele exclusiviste se află uneori la mică distanță de așezări în care oamenii trăiesc în condiții precare.
Așa-numitele kampung, comunități care seamănă cu sate integrate în oraș, găzduiesc milioane de oameni. Unele s-au dezvoltat în timp și au devenit cartiere stabile, în timp ce altele au rămas în zone expuse poluării și inundațiilor.
Pentru familiile cu venituri mici, mutarea într-o zonă mai sigură este adesea imposibilă din punct de vedere financiar.
Traficul, o altă problemă uriașă
Scufundarea terenului nu este singura provocare a capitalei indoneziene. Jakarta se confruntă și cu una dintre cele mai grave probleme de trafic din lume.
Locuitorii pierd anual zeci de ore în ambuteiaje, iar distanța dintre locul de muncă și casă îi obligă pe mulți să petreacă zilnic ore întregi pe drum.
Motocicletele au devenit esențiale pentru deplasarea prin oraș, iar serviciile de transport la cerere au crescut puternic.
Pentru numeroși locuitori din zonele periferice, naveta zilnică începe înainte de răsărit. Trenul, urmat de o călătorie cu motocicleta, poate însemna mai mult de o oră de drum într-un singur sens.
Indonezia construiește o nouă capitală
Gravitatea problemelor cu care se confruntă Jakarta a determinat autoritățile indoneziene să ia în calcul o soluție radicală: construirea unei noi capitale.
Proiectul Nusantara, amplasat pe insula Borneo, a fost lansat în timpul administrației fostului președinte Joko Widodo. Lucrările au început în 2022, însă mutarea completă a instituțiilor statului a fost întârziată, iar proiectul a trecut ulterior prin schimbări de priorități și bugete.
Ideea este ca o parte importantă a funcțiilor administrative să fie transferată din Jakarta către noua capitală, reducând presiunea asupra unei metropole care se confruntă deja cu suprapopularea, traficul, poluarea și riscul tot mai mare de inundații.
Un oraș aflat într-o cursă contra cronometru
Jakarta nu riscă să dispară brusc sub apă, însă combinația dintre tasarea terenului, creșterea nivelului mării, urbanizarea accelerată și lipsa unei infrastructuri suficiente transformă viitorul metropolei într-o provocare majoră.
Pentru locuitorii din zonele vulnerabile, problema nu mai aparține unui viitor îndepărtat. Apa care intră în case, străzile inundate și terenul care trebuie ridicat permanent sunt deja realități cotidiene.
În timp ce autoritățile încearcă să ridice diguri și să dezvolte noi soluții de protecție, milioane de oameni continuă să trăiască în Jakarta. Metropola trebuie astfel să rezolve simultan două probleme: să oprească scufundarea terenului și să se adapteze la un nivel al mării care continuă să crească.
