Suntem în plină criză energetică, la mijlocul verii, cu nici o lună înainte de reluarea cursurilor școlare. Din cauza caniculei extreme, consumul atinge vârfuri istorice, iar România este nevoită să importe megawați scumpi de la vecini pentru a nu lăsa economia și locuitorii în pană de curent. În tot acest timp, în munții României, un munte de bani stă îngropat în beton uscat. Proiecte hidroenergetice de peste un miliard de euro, concepute în anii ’80 de regimul comunist și aflate în stadii avansate de execuție, stau blocate sub lacătul birocrației, al proceselor și al disputelor de mediu.
Proiecte finalizate în proporție de 90% stau abandonate
Miza este uriașă. Vorbim despre investiții de peste 1 miliard de euro, derulate în principal de gigantul de stat Hidroelectrica. Proiecte unde gradul de finalizare depășește în unele cazuri 80 sau chiar 90%. O capacitate instalată de sute de megawați care ar putea echilibra sistemul energetic național și ar aduce energie ieftină și curată în casele românilor este ținută pe loc. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja a depus mai multe plângeri penale împotriva ONG-urilor de mediu care au vrut să blocheze construcția hidrocentralelor și exploatarea gazelor din Marea Negră.
Cazul Răstolița este emblematic. Proiectul pornit înainte de 1989 a primit avizul abia recent, de la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș. Însă imediat ce autoritățile au încercat să pună în funcțiune prima etapă, planul s-a izbit din nou de un zid. Organizațiile non-guvernamentale precum Asociația Declic și Bankwatch, au atacat acordul în instanță, cerând suspendarea lucrărilor. Situația se repetă și pe râul Bâsca Mare, la Surduc-Siriu, unde Curtea de Apel Cluj a repus pe rol dosarul prin care activiștii cer nici mai mult, nici mai puțin decât demolarea barajului!
Guvernul a încercat să deblocheze aceste șantiere prin Ordonanțe de Urgență, declarându-le proiecte de „interes național major”. Argumentul statului este simplu: investițiile sunt deja realizate în proporție copleșitoare, iar banii deja cheltuiți nu pot fi aruncați pe apa sâmbetei.
”Victorie pentru România!!! Putem construi hidrocentralele blocate de ONG-uri! Legea care permite continuarea şi finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 2007 a trecut de Curtea Constituţională”, a scris fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan pe Facebook.
Defileul Jiului - Sute de milioane de euro în betoane
Defileul Jiului reprezintă probabil cel mai încins front între economie și ecologie. Lucrările au fost blocate definitiv de instanță la sesizarea ONG-urilor, după ce statul investise deja sute de milioane de euro. Efectele acestui blocaj se extind însă dincolo de energie. La Vârfu Câmpului, în județul Suceava, un alt proiect de interes național derulat de Apele Române – conceput nu pentru energie, ci pentru alimentarea cu apă a populației – este la rândul său contestat pentru că ar afecta o zonă de luncă.
România se află prinsă într-o capcană legislativă și instituțională. Pe de o parte, legislația strictă de mediu a Uniunii Europene și acțiunile ferm stabilite ale ONG-urilor blocat finalizarea acestor amenajări. Pe de altă parte, lipsa de viziune a tuturor guvernelor, care nu au reușit timp de trei decenii fie să modernizeze și să reautorizeze aceste proiecte comuniste, fie să le înlocuiască cu alternative fezabile. Rezultatul? Un miliard de euro blocați în beton inutilizabil, în timp ce nota de plată pentru energia scumpă importată este achitată, lună de lună, de fiecare cetățean în factura la curent.
