Uniunea Europeană se confruntă cu dificultăți tot mai mari în menținerea consensului privind adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul presiunilor economice și al diferențelor de viziune dintre statele membre. Jurnaliștii de la Financial Times notează că mai multe capitale europene cer derogări sau se opun unor restricții care le-ar afecta interesele economice. După invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, UE a adoptat succesiv pachete de sancțiuni menite să reducă veniturile Kremlinului și să limiteze capacitatea Moscovei de a finanța războiul. Totuși, diplomații europeni spun că, în prezent, tot mai multe state sunt preocupate de impactul acestor măsuri asupra propriilor economii și asupra companiilor care încă au legături comerciale cu Rusia.
Un diplomat european a declarat pentru Financial Times că apelurile la solidaritate și argumentele morale nu mai au aceeași greutate în cadrul negocierilor. Pentru că sancțiunile trebuie aprobate în unanimitate, ambasadorii statelor membre au avut patru zile de negocieri la Bruxelles, fără a reuși să ajungă la un compromis. Situația duce la creșterea îngrijorărilor privind slăbirea unității europene în sprijinul Ucrainei. Cel mai nou pachet de sancțiuni prevede restricții asupra exporturilor rusești și asupra sistemului financiar, precum și un mecanism pentru menținerea plafonului de preț la petrolul rusesc.
Grecia blochează acordul din cauza gazului rusesc
Grecia refuză să susțină întregul pachet dacă nu primește permisiunea de a continua transportul gazului natural lichefiat rusesc către state terțe. Autoritățile grecești susțin că o interdicție completă ar provoca pierderi importante pentru industria navală elenă și pentru afacerile magnatului George Prokopiou. Guvernul grec spune că sancțiunile trebuie să afecteze mai mult Rusia decât economiile statelor membre și să fie atent calibrate pentru a limita efectele asupra Europei.
Alte state cer excepții de la sancțiuni
În același timp, Portugalia și Germania solicită eliminarea interdicției privind importurile de pește din Rusia, invocând nevoia de a proteja industria de procesare a peștelui. Austria vrea deblocarea a două miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a compensa pierderile suferite de o bancă importată în urma unei amenzi impuse de autoritățile de la Moscova.
Companiile europene reclamă pierderi de miliarde
Mai multe companii europene au înregistrat deja pierderi importante ca urmare a sancțiunilor și a măsurilor adoptate de Rusia. Printre acestea se numără grupul danez Carlsberg și compania energetică finlandeză Fortum, care au raportat pierderi de miliarde de euro după confiscarea activelor lor din Rusia. Potrivit diplomaților europeni, statele ale căror companii au fost afectate spun că unele guverne încearcă să își protejeze propriile interese economice, în timp ce altora li se cere să suporte costurile pentru a păstra Europa unită.
Scandal între Polonia și Ucraina
Negocierile de la Bruxelles au avut loc în mijlocul unui scandal uriaș între Polonia și Ucraina. Varșovia și-a schimbat radical poziția, după decizia președintelui Volodimir Zelenski de a acorda unei unități de operațiuni speciale numele de „Armata Insurecțională Ucraineană”. UPA este considerată responsabilă pentru masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Această armată de partizani ucraineni, UPA, a fost condusă de liderul de extremă dreapta de atunci Stepan Bandera, cel care în 2010 a fost decorat post mortem cu cel mai înalt titlu acordat de un președinte, cel de Erou al Ucrainei.
„Toți patrioții înțeleg câte crime au comis ucrainenii naționaliști pe pământul Poloniei, cât de dramatic a fost. Disputa este despre percepție, probleme istorice și faptul că în Polonia nu acceptăm roșu și negru, steagul Bandera”, a spus Karol Nawrocki, președintele Poloniei.
Bulgaria se retrage din Coaliția de Voință
O fisură importantă în rândul aliaților Kievului s-a produs deja. Bulgaria a anunțat că se retrage din Coaliția de Voință pentru Ucraina și a anunțat că nu mai ajută financiar și militar țara aflată în conflict cu Federația Rusă.
„Am primit personal o invitație din partea președintelui Macron de a participa la Coaliția pentru voință, dar consider că Bulgaria nu are ce căuta acolo, deoarece nu participăm la o coaliție care insistă asupra continuării ajutorului financiar și militar acordat Ucrainei. Nu acordăm un astfel de sprijin deoarece consider că soluția la acest conflict nu constă în prelungirea lui prin mijloace militare, ci într-o inițiativă diplomatică puternică care să pună capăt definitiv escaladării”, a spus Rumen Radev, premierul Bulgariei.
La doar o zi după ce premierul Rumen Radev a declarat că Bulgaria nu are ce căuta în Coaliția de Voință, ministrul de Externe - Velislava Petrova a semnat Declarația de la Kiev, care recunoaște rolul organizației în sprijinirea Ucrainei.
România rămâne pe aceeași poziție
În timp ce multe state impun condiții clare, România rămâne singura țară din regiune care continuă să ofere sprijin total kievului. Asta după ce Ungaria a cerut rezolvarea situației delicate a minorității maghiare din Ucraina, iar Cehia și Slovacia au refuzat, la rândul lor, să mai susțină ajutorul militar oferit de UE.
