UPDATE 23:30 - Federația Rusă ar putea pierde 30 de miliarde de dolari din venituri din petrol și gaze în acest an și anul viitor aproximativ 50 de miliarde de dolari, a declarat Serviciul de Informații Externe al Ucrainei.
Prim-adjunctul șefului Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Oleh Luhovskyi, a subliniat că sectorul energetic rămâne o sursă cheie de finanțare pentru armata Rusiei.
Anul acesta, coaliția de sancțiuni a impus restricții asupra a peste 500 de entități din sectorul energetic al Rusiei, inclusiv petroliere, comercianți, instituții financiare și numeroase organizații care fac parte din rețeaua de transport maritim din umbră a Rusiei.
În prezent, prețul petrolului rusesc a scăzut la un nivel record de 40 de dolari pe baril în porturile maritime. În plus, reducerea la petrolul din Ural aproape s-a dublat, de la 12 la 20 de dolari pe baril, în timp ce costurile de transport al petrolierelor au crescut cu 15%. Din noiembrie, s-a înregistrat o scădere a exporturilor maritime de petrol ale Rusiei.
„Presiunea sancțiunilor a redus producția de petrol din Rusia la 30 de milioane de tone în acest an. Această tendință va continua”, a subliniat Luhovskyi, menționând că în 2025 Rusia a redus forajul pentru noi sonde de petrol cu 20%.
UPDATE 19:00 - Putin anunță că va cere la negocierile cu SUA recunoașterea suveranității ruse asupra Donbasului și Crimeei
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat joi că schița proiectului de plan de pace discutat între SUA și Ucraina la Geneva poate constitui o bază pentru viitoare acorduri care să încheie conflictul din Ucraina, dar a amenințat-o pe aceasta din urmă că, dacă nu-și retrage trupele din teritoriile revendicate de Moscova, le va pierde oricum în urma luptelor, relatează agențiile AFP. Reuters și EFE.
”Dacă trupele ucrainene părăsesc teritoriile ocupate, noi vom înceta ostilitățile. Dacă nu pleacă, noi le vom alunga pe cale militară”, mai ales că înaintarea trupelor ruse pe toate direcțiile liniei frontului ”crește notabil”, a spus Putin la o conferință de presă la Bișkek, în Kârgâzstan.
Liderul de la Kremlin nu a precizat dacă se referă doar la provinciile ucrainene Donețk și Lugansk, care formează Donbasul și sunt obiectivele sale prioritare, sau de asemenea la provinciile Zaporojie și Herson, toate ocupate parțial de armata rusă.
El a insistat însă asupra recunoașterii suveranității ruse asupra Donbasului și peninsulei Crimeea. ”Aceasta trebuie să fie o temă de discuție în negocierile noastre cu partea americană (...) Este unul din punctele cheie”, a subliniat liderul de la Kremlin.
Putin a apreciat că recunoașterea juridică internațională \"este importantă\", întrucât un atac asupra acelor teritorii ar fi considerat drept \"o agresiune împotriva Federației Ruse, cu toate măsurile de retorsiune care ar decurge de aici\".
”Din acest motiv, firește, avem nevoie de recunoaștere. Dar, în momentul actual, nu din partea Ucrainei”, a adăugat președintele rus, întrucât el consideră ilegitim actualul leadership de la Kiev și în special pe președintele Volodimir Zelenski, despre care a susținut că a comis o ”greșeală strategică prin refuzul de a convoca alegeri.
”Desigur, în cele din urmă dorim să ajungem la un acord cu Ucraina, dar acest lucru este acum practic imposibil, imposibil din punct de vedere juridic\", crede Putin. \"În ce o privește (pe Ucraina), cine vrea, cine poate, nu are decât să poarte negocieri. Dar noi vrem ca deciziile noastre să fie recunoscute de principalii actori internaționali. Acest lucru este important”, a insistat el.
Pe de altă parte, Putin a asigurat că Rusia nu are nicio intenție să atace vreo altă țară europeană și este dispusă să înscrie un astfel de angajament într-un viitor acord de pace legat de Ucraina, dar a avertizat că a elaborat deja ”măsuri de retorsiune” economice dacă vor fi confiscate activele Rusiei înghețate în Occident.
Totodată, președintele rus s-a declarat surprins de sancțiunile americane împotriva companiilor petroliere ruse Rosneft și Lukoil și a susținut că aceste sancțiuni distrug relațiile ruso-americane. Dar el a confirmat că-l va primi săptămâna viitoare la Moscova pe emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, pentru discuții asupra planului de pace propus de SUA.
UPDATE 14:40 - Macron lansează un nou serviciu militar voluntar de 10 luni. Sunt vizați tinerii de 18 și 19 ani
Emmanuel Macron a anunțat că mii de voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 19 ani vor începe să servească în armată anul viitor, odată cu prezentarea unui nou program menit să consolideze forțele armate franceze pentru a răspunde preocupărilor crescânde legate de amenințarea Rusiei.
Tinerii voluntari vor servi timp de 10 luni numai pe teritoriul Franței continentale și în teritoriile de peste mări, nu în operațiuni militare în străinătate, a declarat Macron într-un discurs ținut la baza militară Varces, situată în Alpii francezi.
„Un nou serviciu național va fi instituit treptat, începând din vara viitoare”, a spus Macron. „În această lume incertă, în care puterea prevalează asupra legii și războiul este o realitate omniprezentă, națiunea noastră nu are dreptul să se teamă, să intre în panică, să fie nepregătită sau divizată”.
Programul va începe cu 3000 de tineri care vor fi selectați vara viitoare și va crește treptat până la 10.000 pe an până în 2030. Franța are ambiția de a ajunge la 50.000 de voluntari pe an până în 2035, cifră care va fi ajustată în funcție de contextul global, a adăugat Macron, potrivit AP.
UPDATE 14:20 - Rubio confirmă că SUA vor discuta garanții de securitate pentru Ucraina după semnarea unui acord de pace
Statele Unite vor discuta garanții de securitate pe termen lung pentru Ucraina abia după semnarea unui acord de pace, a declarat secretarul de stat Marco Rubio aliaților europeni, potrivit Politico, care citează surse familiare cu discuțiile.
Oficialii ucraineni au afirmat că orice înțelegere trebuie să includă garanții de securitate obligatorii, pentru a preveni Rusia să lanseze o nouă ofensivă după un armistițiu sau după încheierea formală a războiului.
Conform Politico, Rubio le-a dat asigurări aliaților că președintele american Donald Trump intenționează să abordeze problema garanțiilor de securitate odată ce va fi încheiat un acord, chiar dacă este neclar despre ce garanții ar fi vorba.
Un diplomat european a precizat că Rubio a făcut referire și la chestiuni nerezolvate ce urmează să fie tratate după acord, pe care diplomații UE le consideră a fi integritatea teritorială a Ucrainei și soarta activelor rusești înghețate.
UPDATE 11:45 - Germania își pregătește „autostrada de război” pentru un posibil atac rusesc - PRESĂ
Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută în 2022, a pus capăt unei perioade de zeci de ani de stabilitate în Europa și a declanșat cea mai rapidă cursă a înarmării de după Al Doilea Război Mondial. Însă comandanții germani avertizează că rezultatul unei viitoare confruntări cu Rusia nu va depinde doar de numărul de soldați și tancuri, ci și de capacitatea de a-i deplasa rapid și în siguranță către front, relatează Mediafax care citează WSJ.
OPLAN DEU este un document secret de aproximativ 1.200 de pagini, redactat în spatele zidurilor cenușii ale cazărmii Julius Leber din Berlin. Planul descrie în detaliu cum până la 800.000 de militari germani, americani și ai altor state NATO ar urma să fie transportați către flancul estic al Alianței.
Sunt cartografiate porturile, râurile, căile ferate și autostrăzile pe care ar circula trupele, precum și modul în care acestea ar fi aprovizionate și protejate pe traseu.
UPDATE 9:42 - Negociatorul american Dan Driscoll avertizează: Rusia produce rachete în ritm accelerat, Ucraina trebuie să accepte rapid planul de pace. Experții contrazic: oprirea războiului i-ar permite Rusiei să atace alte țări
Diplomați europeni au dezvăluit pentru The New York Times că Dan Driscoll, secretarul armatei americane trimis de președintele Donald Trump la Kiev pentru discuții cu Zelenski și cu aliații europeni ai SUA și pentru a susține planul de pace, a prezentat date alarmante: Rusia acumulează stocuri masive de arme cu rază lungă de acțiune.
Într-o întâlnire cu Zelenski și partenerii europeni, Driscoll a susținut planul de pace în 28 de puncte, favorabil Moscovei și care echivalează cu victoria Rusiei în Ucrian, argumentând că o soluționare rapidă previne o lovitură decisivă asupra Ucrainei și extinderea conflictului spre alte țări europene - „din cauza unei amenințări tot mai mari cu rachete, care ar putea da o lovitură decisivă Ucrainei și ar putea extinde conflictul dincolo de granițele sale”, a declarat Driscoll.
Potrivit The New York Times, deși încheierea conflictului nu ar provoca o reducere semnificativă a producției de armament din Rusia, un eventual acord de pace ar putea înlătura una dintre justificările posibile ale Moscovei pentru lansarea de atacuri cu rachete sau drone asupra unei alte țări europene.
Oficialii occidentali prezenți la discuții au confirmat rezonanța avertismentului, bazat pe date militare ucrainene: Rusia riscă să devasteze infrastructura energetică a Ucrainei, epuizând rezervele de rachete antiaeriene și vulnerabilizând Kievul.
Capacitatea industrială rusă, sprijinită de Iran și Coreea de Nord, a crescut la circa 2.900 de rachete de croazieră și balistice anual, depășind cele 2.061 lansate în 2024. Experții notează că, spre deosebire de stocurile epuizate din iulie 2024, Rusia își reface rezervele pentru posibile conflicte viitoare.
UPDATE 9:30 - Washington vrea mai întâi un acord de pace înainte de a se angaja la garanții de securitate pentru Ucraina - SURSE
Statele Unite le-au transmis aliaților europeni că garanțiile de securitate pe termen lung pentru Ucraina vor fi discutate doar după semnarea unui acord de pace – chiar dacă administrația Trump insistă public că aceste garanții trebuie să facă parte din înțelegere, potrivit mai multor diplomați europeni familiarizați cu discuțiile.
Politico a relatat prima că secretarul de stat american Marco Rubio le-a spus oficialilor europeni, într-o convorbire telefonică de marți, că Washingtonul dorește ca un acord de pace să fie încheiat înainte de a se angaja la garanții de securitate pentru Kiev.
Rubio a precizat că președintele Donald Trump intenționează să negocieze măsuri pe termen lung pentru ca Ucraina să se simtă în siguranță, au declarat diplomații.
UPDATE 8:20 - Rusia nu are niciun cuvânt de spus în privința aderării Ucrainei la NATO, afirmă șeful Alianței
„Rusia nu are niciun cuvânt de spus și niciun drept de veto asupra cine poate fi membru NATO”, a spus Rutte pentru publicația spaniolă El País. „Dar, în cadrul Alianței, aderarea necesită unanimitate”, a adăugat el, menționând că mai mulți aliați NATO, inclusiv Statele Unite, se opun intrării Ucrainei.
Declarațiile lui Rutte vin în contextul unei săptămâni de diplomație intensă, după ce Statele Unite au relansat negocierile de pace cu un plan controversat în 28 de puncte, considerat pe scară largă ca favorizând Rusia.
Deși propunerea a fost ulterior redusă în urma consultărilor cu Ucraina și partenerii europeni, versiunea inițială ar fi inclus prevederi care interziceau aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO — echivalentul unui veto rusesc asupra apartenenței Ucrainei la alianță.
Moscova susține de mult timp că extinderea NATO a forțat-o să declanșeze războiul, deși Ucraina nu este membră a NATO. După invazie, Suedia și Finlanda au aderat la alianță, invocând Rusia ca principală preocupare de securitate.
