La începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, propaganda Kremlinului era considerată unul dintre cele mai eficiente instrumente ale statului rus. Mesajele erau atent construite, campaniile de comunicare erau analizate inclusiv în Occident, iar chiar și criticii Moscovei recunoșteau că propaganda reprezenta unul dintre puținele domenii în care Rusia reușea să impresioneze.
După mai bine de patru ani de război, imaginea pare însă să se fi schimbat radical. O analiză publicată de The Moscow Times arată că mesajele oficiale și campaniile de recrutare și-au pierdut din forță, fiind înlocuite de slogane repetitive și de apeluri care mizează aproape exclusiv pe recompense financiare.
Banii au devenit principalul argument pentru recrutare
Dacă în primii ani ai conflictului accentul era pus pe patriotism și apărarea patriei, campaniile recente promovează în primul rând avantajele financiare ale semnării unui contract cu armata.
Clipurile realizate cu finanțare de la stat îi îndeamnă pe bărbați să „protejeze viitorul copiilor” sau să „influențeze destinul țării”, însă argumentul central rămâne salariul de 204.000 de ruble pe lună, echivalentul a aproximativ 2.600 de dolari, oferit militarilor trimiși pe front.
În analiza publicată de The Moscow Times se arată că războiul este prezentat tot mai des drept o oportunitate economică pentru persoanele fără perspective profesionale, nu ca o datorie față de stat.
Patriotismul este înlocuit de imagini spectaculoase și sloganuri
Noile materiale de propagandă folosesc imagini familiare publicului rus, însă fără impactul pe care îl aveau odinioară.
Unul dintre videoclipuri include o secvență din filmul „Brother 2”, în care personajul principal afirmă că „puterea stă în adevăr”, alternată cu imagini ale unor femei care oferă narcise soldaților aflați pe tancuri impecabil curate.
Mesajul final, „Alătură-te celor de-ai tăi în operațiunea militară specială!”, este însoțit de simboluri și imagini pe care analiza le descrie drept lipsite de originalitate și greu de interpretat.
Al Doilea Război Mondial este readus în prim-plan
O altă direcție folosită în campaniile oficiale este apelul constant la istorie.
În unele materiale apar ilustrații inspirate din manuale școlare și fotografii modificate din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, însoțite de mesajul:
„Din punct de vedere istoric, ne-am apărat granițele, oamenii și pe cei care aveau nevoie de ajutorul nostru. Deși dușmanii noștri au vorbit limbi diferite și au avut arme diferite, scopurile lor au fost întotdeauna aceleași — să ne distrugă țara și să ne ia libertatea!”
Prin astfel de campanii, ofensiva militară este prezentată drept o acțiune defensivă, iar războiul este încadrat într-o narațiune istorică despre protejarea Rusiei împotriva unor amenințări externe.
„Victoria” a rămas un slogan fără o explicație clară
Analiza remarcă faptul că unul dintre cele mai utilizate cuvinte în propaganda oficială este „victoria”.
Expresii precum „Devino un erou care aduce victoria mai aproape!” sunt repetate frecvent, însă fără explicații despre ce înseamnă concret această victorie, împotriva cui este obținută sau care este obiectivul final al conflictului.
În opinia publicației, termenul a devenit mai degrabă un simbol menit să provoace reacții emoționale decât un concept cu un conținut clar.
Efectele războiului se resimt tot mai aproape de populația Rusiei
Pe măsură ce conflictul s-a prelungit, războiul nu a mai rămas o realitate îndepărtată pentru mulți cetățeni ruși.
Incursiunea forțelor ucrainene în regiunea Kursk din august 2024, urmată de intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice din Rusia, a contribuit la schimbarea percepției asupra conflictului.
În același timp, folosirea pe scară largă a dronelor a făcut ca amenințarea să fie resimțită inclusiv în interiorul teritoriului rus, indiferent de vârstă, profesie sau locul în care trăiesc oamenii.
Propaganda sovietică și cea actuală, două modele diferite
Analiza compară actuala strategie de comunicare a Kremlinului cu propaganda din perioada Uniunii Sovietice.
Deși mesajele sovietice erau rigide și puternic ideologizate, acestea transmiteau o viziune coerentă asupra lumii și împărțeau clar taberele în prieteni și adversari.
În schimb, propaganda actuală este descrisă ca un mecanism care reutilizează aceleași teme patriotice într-un război dominat de tehnologie, drone și arme de precizie, fără să mai ofere aceeași încărcătură simbolică.
Analiza se încheie cu o comparație simbolică inspirată de închiderea, în iulie 2024, a celebrului club „Propaganda” din cartierul Kitai-Gorod din Moscova, după 27 de ani de activitate.
Autorii consideră că dispariția unuia dintre simbolurile vieții de noapte din capitala Rusiei reflectă, într-un mod neașteptat, și declinul propagandei oficiale. Dacă în primii ani ai războiului aceasta era privită ca unul dintre cele mai puternice instrumente ale Kremlinului, astăzi mesajele sale sunt percepute ca fiind lipsite de energie și tot mai puțin convingătoare, chiar dacă mecanismul de producție continuă să funcționeze.
