Bulgaria a umplut țara de baterii de stocare, în timp ce România cumpără energie din import. Cum s-a ajuns aici

Bulgaria a făcut în doar câțiva ani un salt spectaculos în domeniul stocării energiei electrice, ajungând unul dintre liderii europeni în acest sector. Extinderea accelerată a parcurilor fotovoltaice, fondurile europene și investițiile private au dus la apariția unor mii de megawați în capacități de stocare, într-un moment în care mai multe țări din regiune se confruntă cu o dependență tot mai mare de importurile de electricitate.

Evoluția este cu atât mai surprinzătoare cu cât Bulgaria a trecut printr-o perioadă îndelungată de instabilitate politică. Între 2021 și 2026 au avut loc opt alegeri parlamentare, ceea ce a făcut dificilă formarea unor guverne stabile. În același timp, țara a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026 și a accelerat modernizarea sistemului energetic, în special prin investiții în baterii.

Bateriile au devenit o prioritate pentru Bulgaria

Ministrul Energiei, Zhecho Stankov, aflat în funcție din ianuarie 2025, a avut un rol important în această dezvoltare.

În prima jumătate a anului 2026, Stankov a inaugurat în apropiere de Lovech o instalație de stocare cu baterii de 124 MW. Construită de Renault, aceasta are o capacitate de 496 MWh și, pentru o perioadă, a fost cel mai mare proiect de acest tip din Uniunea Europeană.

Ministrul bulgar al Energiei a descris instalația drept un „prim pas” către atingerea unui obiectiv mult mai ambițios: dezvoltarea unei capacități naționale de stocare de 10 GWh, scrie Novinite.

Atingerea acestei ținte ar consolida și mai mult poziția Bulgariei în sistemul energetic regional, întrucât energia produsă în exces ar putea fi păstrată și utilizată ulterior, în momentele în care producția scade sau cererea crește.

De la 200 MWh la mii de megawați în doar doi ani

Ritmul de dezvoltare al capacităților de stocare a fost extrem de rapid.

Potrivit operatorului bulgar al sistemului energetic, ESO, capacitatea instalată de stocare ajunsese la 3.432 MW în mai 2026. La jumătatea lunii iunie, săptămânalul economic Capital estima că aceasta crescuse la aproximativ 4.800 MW, cu o capacitate totală de stocare de circa 14 GWh.

Diferența față de situația existentă cu numai doi ani înainte este uriașă. La acel moment, Bulgaria avea instalată o capacitate de stocare de aproximativ 200 MWh.

Creșterea nu a fost întâmplătoare. Guvernul a introdus un program amplu de finanțare și a creat condițiile pentru ca proiectele de baterii să fie dezvoltate într-un ritm mult mai rapid.

Sute de milioane de euro au fost puse la bătaie

La doar câteva luni după preluarea mandatului de către Zhecho Stankov, Ministerul Energiei a anunțat o nouă etapă importantă pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare.

În aprilie 2025, autoritățile au anunțat 82 de proiecte de stocare, cu o capacitate cumulată de 9,7 GWh. Pentru acestea au fost alocate 588 de milioane de euro din fondurile europene pentru redresare.

Programul, denumit RESTORE, fusese lansat în august 2024 și a devenit unul dintre principalele instrumente prin care Bulgaria a accelerat investițiile în baterii.

Autoritățile au încercat în același timp să limiteze investițiile speculative. În septembrie 2024, Comisia de Reglementare în Domeniul Energiei și Apei a introdus cerințe privind garanțiile financiare, după modificările aduse Legii energiei, care au permis instalațiilor cu baterii să participe independent pe piața de electricitate.

A doua etapă a programului RESTORE s-a încheiat în decembrie 2025, când au mai fost aprobate 31 de proiecte. Împreună, acestea adăugau peste 4 GWh de capacitate.

Investitorii privați au intrat puternic în piață

Banii publici nu reprezintă însă singura sursă care a alimentat această dezvoltare.

Investițiile private au ajuns să reprezinte aproximativ dublul valorii granturilor publice, contribuind decisiv la ritmul în care au fost construite noile capacități.

Și compania de stat National Electricity Company, NEK, a intrat în acest domeniu. În februarie 2025, compania a anunțat planuri pentru instalarea unor baterii cu o capacitate totală de aproape 300 MWh la cinci dintre hidrocentralele sale.

Planul de redresare al guvernului bulgar prevedea, de asemenea, ca aproximativ 1,18 GW de capacitate solară combinată cu sisteme de stocare să fie operaționale până în martie 2026.

Ideea a fost ca dezvoltatorii să construiască parcurile solare și bateriile împreună, în loc să trateze cele două investiții ca proiecte separate.

Un studiu de piață realizat la începutul anului 2025 a ajuns chiar la concluzia că, în condițiile existente atunci, construirea unui parc solar independent în Bulgaria nu mai era atractivă din punct de vedere economic fără o instalație de stocare cu baterii.

Energia solară a făcut bateriile aproape indispensabile

Explozia producției fotovoltaice a schimbat și mai mult modul în care funcționează piața bulgară de electricitate.

Martin Georgiev, de la Electrohold, estimează că în 2025 Bulgaria a pierdut peste 1 TWh de energie solară care nu a putut fi utilizată, deoarece sistemul nu dispunea de suficiente capacități de stocare pentru a prelua surplusul de producție.

Cantitatea echivalează cu aproape 3% din consumul național.

În același timp, capacitatea fotovoltaică instalată a trecut de 6,5 GW la începutul anului 2026, reprezentând mai mult de jumătate din capacitatea totală de producție de electricitate a Bulgariei.

Problema apare mai ales la prânz, când producția solară atinge nivelurile maxime. Oferta foarte mare poate împinge prețurile electricității chiar sub zero.

Spre seară, situația se schimbă radical. Producția solară scade, iar cererea rămâne ridicată, ceea ce poate împinge prețul până la aproximativ 250 de euro/MWh.

Nikola Gazdov, președintele Association for Production, Storage and Trading of Electricity, consideră că tocmai această diferență de preț este una dintre principalele explicații pentru explozia investițiilor în baterii.

Energia solară ieftină produsă în timpul zilei devine mult mai valoroasă dacă poate fi păstrată și livrată ulterior, când consumul și prețurile sunt mai mari.

Bateriile înlocuiesc parțial o capacitate uriașă scoasă din funcțiune

Noile sisteme de stocare au început să compenseze și pierderea unei capacități importante de stocare pe care Bulgaria s-a bazat timp de decenii.

Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Chaira, cu o putere de 864 MW, se află în Munții Rila și este oprită din aprilie 2022. Unul dintre grupurile sale a fost afectat după defectarea unei turbine.

Repunerea completă în funcțiune nu este așteptată înainte de jumătatea anului 2027.

Timp de zeci de ani, Chaira a reprezentat unul dintre principalele instrumente prin care Bulgaria putea stoca electricitate. Acum, bateriile au început să acopere o parte din golul lăsat de această instalație.

Bulgaria încă se bazează pe mai multe surse de energie

Dezvoltarea bateriilor nu a eliminat celelalte componente ale sistemului energetic bulgar.

Centrala nucleară de la Kozloduy rămâne una dintre principalele surse de electricitate ale țării. Cele două reactoare ale centralei au produs aproximativ 35% din electricitatea Bulgariei în 2024.

Începând din mai 2024, centrala utilizează combustibil nuclear furnizat de Westinghouse.

În același timp, complexul Maritsa-Iztok rămâne cea mai mare regiune minieră de cărbune din Europa de Sud-Est.

Bulgaria a rămas anul trecut exportator net de electricitate, deși diferența dintre exporturi și importuri a fost relativ redusă. Exporturile nete au coborât la 1.268 GWh în 2024, de aproximativ șase ori mai puțin decât în 2022.

Pentru 2026 sunt însă așteptate exporturi considerabil mai mari.

România se află la polul opus

Diferența față de România este una dintre cele mai vizibile în regiune.

Gabriel Avcaricei, editor al Energonomics, estimează pe baza datelor furnizate de operatorul român de transport al energiei Transelectrica că România a fost importator net de electricitate în aproximativ 72% din 2025.

Cercetătorul Balîş Marco, de la RoEM-UBB din Cluj, estimează că diferența dintre achizițiile și vânzările de electricitate ale României a ajuns la aproximativ 5 miliarde de euro în acel an.

„Accelerating the transition to renewable energy sources could be a solution to both problems,” a spus acesta.

În traducere: „Accelerarea tranziției către surse regenerabile de energie ar putea fi o soluție pentru ambele probleme”.

România fusese în trecut exportator de electricitate, însă a devenit importator net după 2019. Abia în 2025 a instalat primele 500 MW de capacități de stocare în baterii.

Și celelalte țări din regiune au probleme

România nu este singura țară din regiune care depinde de importuri.

Ungaria are o dependență și mai mare de electricitatea cumpărată din exterior. Importurile nete reprezintă 18% din necesarul său de energie, iar aproape două treimi dintre aceste importuri provin din Slovacia.

Polonia continuă să producă 57% din electricitate cu ajutorul cărbunelui.

În acest context, Bulgaria începe să se detașeze prin viteza cu care și-a construit capacitățile de stocare și de producție solară.

Bateriile schimbă deja piața regională

Extinderea sistemelor de stocare nu este doar o schimbare tehnică pentru Bulgaria. Ea începe să influențeze modul în care funcționează întreaga piață regională de electricitate.

Evangelos Gazis, de la Aurora Energy Research, declara pentru Capital în luna iulie că „bateriile încep să schimbe modul în care funcționează sistemul de electricitate”.

Aurora estimează că, până în 2030, prețul energiei solare va fi cu aproximativ 48% mai mic decât prețul de bază al electricității, pe măsură ce dezvoltarea parcurilor fotovoltaice va continua să reducă prețul de producție.

Diferența tot mai mare dintre prețurile energiei produse în diferite momente ale zilei este de așteptat să facă investițiile în stocare tot mai atractive.

Potrivit estimărilor Aurora, Bulgaria a contractat deja peste 14 GWh de capacitate de stocare. Ținta stabilită pentru 2030 este de 1,28 GW.

Dacă aceste cifre sunt raportate la obiectivul stabilit, Bulgaria și-a atins practic ținta cu patru ani mai devreme.

Boom-ul bateriilor are și o parte riscantă

Ritmul foarte rapid al investițiilor nu înseamnă însă că dezvoltarea bateriilor este lipsită de probleme.

Interconexiunile electrice încep să fie aglomerate, iar posibilitățile de a obține profit din diferențele dintre prețurile energiei se pot reduce pe măsură ce capacitatea de stocare crește.

În plus, o parte importantă din investițiile actuale este susținută de subvenții și fonduri publice. Aceste scheme de sprijin nu vor funcționa la nesfârșit, iar proiectele vor trebui să rămână profitabile și după dispariția lor.

Pentru moment, însă, dezvoltarea rapidă a bateriilor a permis Bulgariei să evite o parte dintre problemele cu care se confruntă alte țări din regiune.

România caută soluții de urgență

În România, unde investițiile în stocare au rămas în urmă, autoritățile au apelat la alte măsuri pentru a face față perioadelor dificile.

Populației și companiilor li s-a cerut să reducă utilizarea electricității în orele de vârf, în încercarea de a limita presiunea asupra sistemului.

Nivelul scăzut al apei a creat, la rândul său, probleme suplimentare. Autoritățile au fost nevoite să ia măsuri de urgență pentru menținerea în funcțiune a centralei nucleare, inclusiv prin scufundarea unor barje încărcate cu piatră în Dunăre, pentru a redirecționa apa către instalație.

În paralel, România ia în calcul repornirea unor centrale pe cărbune care au fost închise. O asemenea decizie ar putea atrage critici din partea Uniunii Europene și ar putea pune în pericol o parte din finanțările europene destinate tranziției energetice.

Bulgaria, în schimb, a reușit până acum să evite o parte dintre aceste presiuni prin ritmul în care și-a dezvoltat producția solară și, mai ales, prin investițiile masive în baterii.