Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a lansat acuzații dure la adresa Guvernului, după ce sindicaliștii IAR Brașov au reclamat că statul român preferă să cumpere elicoptere militare de la Airbus, în loc să susțină industria națională de apărare. Într-o intervenție la Realitatea PLUS, Piperea a susținut că situația ar trebui să intre inclusiv în atenția DIICOT și a comisiilor de apărare din Parlament. Acesta a ridicat semne de întrebare și cu privire la împrumuturile de miliarde de euro contractate prin programul SAFE, în condițiile în care alte state europene refuză aceste finanțări.
Scandalul a izbucnit după ce sindicaliștii IAR Brașov au acuzat Guvernul că nu susține producția militară românească, deși țara noastră are la dispoziție aproape 17 miliarde de euro prin programul SAFE. Întrebat despre aceste acuzații, Gheorghe Piperea a amintit că probleme asemănătoare au fost semnalate anterior și de un director de la Romarm, care ar fi formulat inclusiv acuzații de natură penală la adresa unor miniștri.
Europarlamentarul a susținut că există diferențe între promisiunile privind implicarea industriei românești în producția de armament și ceea ce se întâmplă în realitate. Acesta a făcut referire la contractele cu Rheinmetall și la mecanismul de offset, prin care o parte din producție ar trebui realizată folosind capacitățile existente în România.
„Mă refer în principal la acele acuzații penale chiar la adresa miniștrilor pe care le-a făcut un director de la Romarm. Mă rog, să vă reamintiți că spuneam cam același lucru, că ni se livrează povestea aceasta acum că ar fi offset, adică o parte din armamentul pe care trebuie să-l facă Rheinmetall în România se face prin capacitățile noastre de producție, dar în realitate lucrurile nu stau așa”, a declarat Gheorghe Piperea.
În opinia sa, declarațiile sindicaliștilor IAR Brașov întăresc suspiciunile formulate anterior și justifică verificări din partea instituțiilor competente. Piperea consideră că inclusiv parlamentarii care fac parte din comisiile de apărare ar trebui să ceară explicații despre modul în care sunt negociate și atribuite contractele militare.
„Confirmă ceea ce a spus acel om de la Romarm și domnul care a vorbit înaintea mea. Și din punctul acesta de vedere cred că este încă un motiv în plus pentru ca cei de la DIICOT să pună niște întrebări și bineînțeles și politicienii să pună niște întrebări și mă refer aici la comisiile de apărare din Parlament. Pentru că dacă sunt în mod responsabil puși acolo domnii aceia din comisiile de apărare trebuie să-și ia atribuțiile în serios”, a afirmat europarlamentarul.
Contractele SAFE, criticate pentru lipsa dezbaterilor în Parlament
Gheorghe Piperea a criticat și felul în care a fost discutat programul de înarmare, susținând că membrii comisiilor parlamentare nu și-au exercitat corespunzător atribuțiile. Europarlamentarul a atras atenția că este vorba despre contracte care presupun împrumuturi de miliarde de euro, întinse pe o perioadă de 45 de ani, fără ca toate condițiile să fi fost dezbătute și aprobate prin lege, potrivit afirmațiilor sale.
„Nu și le-au luat în momentul în care s-a discutat sau s-a dezbătut, nici nu știu cum să-i zic, acest program de înarmare, care a trecut ca un cuțit prin brânză prin aceste comisii de apărare. Desigur că nu au fost dezbătute condițiile contractului, nu le-a aprobat nimeni prin lege, cum spuneam de mai multe ori, pentru că e vorba totuși de niște contracte în împrumut pe niște miliarde și pe 45 de ani de zile, dar măcar acum când vedem ce se întâmplă, s-ar putea pune niște întrebări”, a spus Piperea.
Acesta a criticat și actuala formulă de guvernare, pe care a descris-o drept una „ultra interimară”, susținând că Executivul continuă să rămână în funcție în ciuda problemelor politice și a semnelor de întrebare privind deciziile luate.
De ce refuză alte state europene banii din SAFE. Exemplul Germaniei
O altă problemă ridicată în timpul intervenției a fost posibilitatea ca România să acceseze noi împrumuturi printr-un eventual program SAFE 2, în timp ce țări precum Ungaria și Italia ar renunța la o parte dintre finanțările destinate înarmării.
Gheorghe Piperea a considerat semnificativă această diferență de abordare și a oferit exemplul Germaniei, țară care investește sume importante în apărare, dar care, potrivit europarlamentarului, a refuzat încă de la început să acceseze împrumuturi prin SAFE. Acesta a explicat că decizia ar putea avea legătură fie cu lipsa unei nevoi de finanțare, fie cu rezervele autorităților germane față de creșterea datoriei publice.
„Iar în privința celorlalte chestiuni, cu renunțarea de către alte țări la acest împrumut, eu spun că este simptomatic. În primul rând vă rog să vă reamintiți că una dintre țările membre ale Uniunii Europene, care investește extrem de mult în apărare, mă refer la Germania, a spus de la începuturi că nu se atinge de niciun cent din banii aceștia din SAFE, fie pentru că n-are nevoie, mă rog, vorbim de Germania, fie pentru că are niște, cum să-i spun, reticențe în ce privește creșterea gradului de îndatorare a Germaniei pe acest gen de împrumuturi”, a declarat Piperea.
Programul SAFE, contestat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
În finalul intervenției, Gheorghe Piperea a readus în discuție și acțiunea în anulare introdusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva programului SAFE. Europarlamentarul a subliniat că demersul nu îi aparține și a invocat-o pe Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, pentru a arăta că există inclusiv la nivelul instituțiilor europene obiecții privind adoptarea programului.
„În al doilea rând, încă o dată vă reamintesc ceea ce am spus de nenumărate ori. Programul acesta SAFE este atacat cu acțiune în anulare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu de mine. (…) Este atacat chiar de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola”, a mai spus europarlamentarul AUR.
