Magyar a anunțat că unul dintre primii pași ai noului guvern va fi suspendarea buletinelor de știri ale televiziunii și radioului public — M1 și Radio Kossuth — instituții pe care le-a descris fără echivoc drept „mass-media de propagandă”.
Nu a vorbit de amenzi. Nu a vorbit de avertismente. A vorbit de desființare. Și totuși, nimeni în Europa nu strigă că Ungaria intră în zodia autocratismului mediatic. Dimpotrivă — Magyar e salutat drept vocea democrației.
Contrastul este izbitor și merită spus cu voce tare. În România, Consiliul Național al Audiovizualului a retras licența Realitatea Plus invocând, în fața camerelor, nu încălcări tehnice de transmisie, nu fraude contabile, nu dezinformări documentate — ci linia editorială.
Membrul CNA Mircea Toma a spus-o explicit: problema e ce zicem, nu cum zicem. Curtea de Apel a suspendat decizia tocmai pentru că motivarea nu a rezistat unui prim examen juridic. Deci situația este următoarea: în Ungaria, noul premier desființează televiziunea de stat pe motiv că a servit propaganda unui regim. Asta e acceptat, aplaudat, înțeles ca act de igienă democratică.
În România, o televiziune privată, cu audiențe reale, cu jurnalism de teren, cu interviuri pe care alte posturi nu le fac — primește retragerea licenței pentru că deranjează o direcție politică. Nu cerem privilegii. Nu cerem să fim scutiți de reguli. Cerem un singur lucru: aceeași unitate de măsură. Dacă standardul european este că televiziunile care mint sistematic în slujba puterii trebuie sancționate — atunci să se aplice acel standard tuturor, în mod egal, transparent și verificabil juridic. Nu selectiv. Nu înainte de alegeri. Nu cu membri ai autorității de reglementare care comentează public conținutul editorial înainte de a da votul de retragere a licenței.
Magyar a mai spus ceva, la M1: „Dorim o nouă lege a mass-media, o nouă autoritate media și crearea unor condiții profesionale.” Cu alte cuvinte, chiar și el — omul care tocmai a câștigat cu două treimi — recunoaște că soluția nu e să închizi prin decret, ci să construiești un cadru corect. Noi nu cerem să fie desființat CNA. Cerem ca CNA să funcționeze ca o instituție de drept, nu ca un instrument politic. Există o diferență enormă între cele două. Presa liberă nu înseamnă presă care nu deranjează pe nimeni. Înseamnă presă care poate deranja pe oricine, cu consecințe suportate în instanță, nu în ședințele unui consiliu cu agendă politică.
