Marinela Mititelu: Alegeri cu orice preț. Fie și al vieții. Cazul Franței

La mijlocul lunii martie, cu două zile înainte de impunerea carantinei, Franța a organizat alegeri locale. Avea în jur de 5000 de infectări, nu aproape 50.000 câte avem noi acum. Avea puțin peste 100 de morți, nu peste 2000, câți avem noi acum. Ce au obținut francezii cu organizarea alegerilor? Din cauza pandemiei, o absență record. Au votat doar 45% dintre francezi, față de de 64%, câți votaseră la precedentele alegeri. Tot din cauza pandemiei, al doilea tur al localelor a fost reprogramat abia pe 28 iunie, iar rata de participare la vot a fost și mai slabă, de doar 40%.

La două săptămâni de la primul tur, îmbolnăvirile au explodat. Ca să ne facem o idee, pe 15 martie, în ziua alegerilor, francezii aveau în jur de  900 de cazuri pe zi. În două săptămâni, pe 31 martie, ajungeau la aproape 7600 de cazuri pe zi, cel mai mare vârf epidemic pe care l-a înregistrat Franța de-a lungul întregii perioade de pandemie. Mai mult, jumătate din candidați s-au îmbolnăvit de Covid 19 la scurt timp după alegeri.

Francezii au reușit să coboare simțitor curba îmbolnăvirilor abia în aprilie, după măsuri restrictive draconice. Un studiu al Institutului de Studiu al Muncii (IZA – Institute of Labour Economics), realizat în iunie, arată că, în următoarele cinci săptămâni după primul tur al alegerilor, s-a înregistrat și o creștere semnificativă a ratei deceselor în rândul populației în vârstă de peste 60 de ani. Specialiștii care au lucrat la studiu au recomandat guvernelor să fie prudente în ce privește decizia de a organiza alegeri în următoarele luni de pandemie.

Citește continuarea pe realitateadinpnl.net.