Diferență de atitudine în contextul scumpirilor generate de criza carburanților – editorial de Saviana Russu

Toată lumea discută, de altfel, fără menajamente, despre șmecherii din sistem care fac profit în urma războiului din Iran, așa cum fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, vorbea pe vremea sa despre, citez, "hoții din sistemul energetic". S-a descoperit vreun hoț? A fost tras la răspundere cineva vreodată pentru prețurile exorbitante la curent și gaze? A suportat vreun distribuitor de gaze din România pierderile de transport? Tot românii achită pierderile din rețea.

Și… chiar dacă se plâng pe la colțuri, din pandemie încoace, de viața tot mai scumpă și corupția tot mai mare, nici războiul din Ucraina, nici cel din Iran nu îi determină să ia realmente atitudine.

În Italia, Garda de Finanțe a inițiat, zilele trecute, controale în toate benzinăriile din țară și a dat amenzi de peste o sută de milioane de euro. A monitorizat întregul lanț de aprovizionare, de la depozite până la vânzări. Inspectorii Gărzii s-au concentrat pe transparența prețurilor și pe raportarea precisă a costurilor. Imediat după amenzi, prețul benzinei a scăzut în unele orașe, în medie, cu 30 de cenți.

Acest lucru se întâmplă după ce, anul trecut, Autoritatea pentru Concurență și Piață din Italia (Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato), omoloaga Autorității pentru Protecția Consumatorilor de la noi, a mai dat amenzi de aproape un miliard de euro celor mai importante companii petroliere care operează în Italia.

În România, ați văzut vreo instituție a statului care să facă vreun control, ați văzut vreo benzinărie închisă sau măcar amendată pentru că ar fi mărit artificial prețul carburanților? Ați văzut să scadă vreun tarif? Italienii boicotează imediat orice tentativă de speculă la pompă și opresc alimentarea mașinilor în masă. Câți șoferi ați văzut în România să facă front comun și să refuze să-și facă plinul rezervoarelor măcar pentru o zi?