Anca Alexandrescu: „Adevărul în cazul Pașca este undeva la mijloc!”

Anca Alexandrescu: „România este pe marginea prăpastiei”

În editorialul său, realizatoarea a afirmat că scena politică este dominată de aceleași dispute și promisiuni, în timp ce problemele reale ale românilor rămân nerezolvate.

„Văd și eu ca și dumneavoastră ce se întâmplă pe scena politică. Aceleași discuții, aceleași declarații, aceleași promisiuni, aceleași lozinci și de o parte și de cealaltă.

Se ceartă unii cu alții, își scot ochii și românii o duc la fel de greu. Totuși am văzut că e vacanță și circulația prin București s-a relaxat.

Drumul pe care îl făceam înainte în 45 de minute, aproape o oră, acum îl fac în 20-25 de minute.

E bine să fie vacanță. M-am uitat și la fotbal aseară după emisiune, să știți. Am văzut că Brazilia a plecat acasă. Oamenii... însă văd mizeria, din ce în ce mai mult, și încep să înțeleagă.

Sigur că aștept cu nerăbdare demersurile anunțate de AUR pentru suspendarea președintelui. Bănuiesc că au început deja pentru că am văzut că domnul Simion i-a dat termen duminică seară, lui Nicușor Dan, pentru nominalizarea unui prim-ministru.

Am văzut astăzi că i-a spus și lui Bolojan să plece acasă, i-a zis și lui Nicușor să numească premier. Dar am mai văzut că astăzi este o isterie generală cu cei care vin și spun, dom'le, gata, Nicușor Dan poate să numească prin decret prezidențial un alt prim-ministru interimar.

Am zis...poate nu cunosc eu bine Constituția, zic, acum ce, să-l contrazic pe domnul Tudorel Toader? Să-l contrazic pe Băsescu? Nu știu care este șmecheria cu povestea asta, dar nu poate. Nu poate. Cele 45 de zile și a explicat foarte bine domnul avocat Toni Neacșu, fost membru CSM, cele 45 de zile de interimat decurg în cazul în care un prim-ministru își dă demisia.

Nu în cazul în care este demis prin moțiune de cenzură. În cazul în care este demis prin moțiune de cenzură, poate să stea și până în 2030. Credeți-mă, am spus lucrul ăsta de la început. Nu suntem în situația cu 45 de zile de interimat. Nu, nu asta e situația. Și soluția este să avem un guvern. Știu, lumea spune și văd pe rețelele sociale, toți spun, anticipate sau suspendarea lui Nicușor.

Dar mie îmi pare rău să vă spun, dar rămân la aceeași opinie. Nu vor fi nici anticipate și nu va fi suspendat nici Nicușor.

Am explicat de ce, care sunt mizele. Am văzut că și UDMR-ul începe, după ce v-am spus în seara aia când toți s-au grăbit și au spus, ia uite, dom'le, l-a aplaudat pe Simion pentru poziția pe care a avut-o, v-am spus. Este un măr otrăvit declarația lui Kelemen Hunor. Acum a început iarăși să bălăcărească AUR și să-l facă în fel și chip. Nu mă miră lucrul ăsta pentru că este o mizerie. Îmi doresc din tot sufletul ca AUR să ajungă la guvernare, dar cred că trenul a cam plecat din stație.

Și o spun cu părere de rău. Și tot cu părere de rău constat că oamenii pleacă după fentă și se uită la lucrurile care nu contează cu adevărat. Am văzut astăzi că s-a pornit o isterie între domnul Cîțu și domnul Vlad Voiculescu în legătură cu cine a decis că să mai i-a tranșa de vaccinuri, cine, cum, unul că l-a informat, altul că nu el a decis, că a decis guvernul, altul că a decis ministerul și tot așa.

Un ping-pong. L-am invitat pe domnul Cîțu să intervină în această seară ca să ne explice cum a fost. Va intra în direct cu noi puțin mai încolo. Dar întrebarea mea fundamentală este, cine a decis totuși să luăm atâtea zeci de milioane de vaccinuri? Ursula? Alți băieți de pe aici care aveau ceva de câștigat? Să aflăm răspunsul în această seară de la domnul Cîțu. Pentru mine este foarte clar.

România, așa cum am mai spus, este pe marginea prăpastiei. Dincolo de faptul că din punct de vedere economic toate cifrele arată îngrozitor de rău, în țara asta nu mai merge nimic. Sigur, instituțiile statului funcționează din inerție. Dar oamenii din instituții nu mai au decizii, nu mai au curaj să semneze absolut nimic, pentru că așa se întâmplă când nu se știe cine vine. Oamenilor le este teamă. Sunt mult prea mici pentru ceea ce se întâmplă la nivel politic. Suntem într-un blocaj. Țara stagnează și în continuare ne împrumutăm și ne împrumutăm și ne împrumutăm.

Cine o să plătească aceste datorii? Noi, toți. Fraierii. Toți or să plece, o să-și vadă de viața lor, și fraierul rămâne să plătească. Am văzut astăzi referatul, mă rog, decizia, nu referatul, decizia instanței în legătură cu controlul judiciar dat lui Pașca, Viorel Pașca, după ce s-a luat decizia arestării de către procurori.

Așa cum am spus încă din prima zi, în acest caz adevărul este undeva la mijloc. Eu nu pot să-l pun la colț pe acest om, chiar dacă a profitat, a făcut averi, poate, nu știu. Nu știu. Nu știu. Asta va dovedi justiția. Până atunci omul se bucură de prezumția de nevinovăție.

Sunt niște întrebări pe care am să i le pun, dar cred că discuția trebuie purtată într-un mod civilizat. Și cred că, de fapt, principalul vinovat în acest subiect este statul român. Și toți cei care au condus statul român din diverse funcții. Fie că a fost vorba de prim-ministru, ministrul Muncii, fie că a fost vorba de secretar de stat, de președintele consiliului județean, de șef de la Direcția de Asistență Socială și tot așa. I-am spus că dacă acest om este vinovat, dacă se dovedește că e vinovat, toți cei care au încurajat această chestiune ar trebui să plătească.

Eu în această seară am vorbit cu domnul Pașca la telefon, care nu mai voia să intervină pentru că se simte hăituit și nedreptățit de titlurile care apar la toate televiziunile, că este un torționar și așa mai departe, toate mizeriile care se spun.

Eu l-am asigurat pe domnul Pașca că am să fiu un om corect și echilibrat, pentru că eu am mai avut aici în direct oameni care au ajutat persoane lăsate în voia sorții de către stat. Și știu exact ce se întâmplă. Oamenii aceia care au plecat de la domnul Pașca, care au fost luați de statul român, ce se va întâmpla cu ei? Ce se va alege? Probabil că au fost niște lucruri în neregulă, dar chiar domnul Pașca astăzi a postat pe pagina lui că a fost sunat de la un spital să ia un caz și a postat condițiile în care trăia acea persoană.

Este absolut dramatic, îngrozitor. Iar s-au poziționat oamenii de o parte și de cealaltă. De ce isteria asta și nebunia asta în orice subiect? Nu vă dați totuși seama că cei care conduc țara asta de 36 de ani își doresc ca românii să fie în permanență dezbinați pe diverse subiecte? Am spus lucrul ăsta de mai multe ori aici. Fie că a fost subiectul cu pandemia, cu vaccinarea, cu războiul, cu anularea alegerilor, cu simpatii și antipatii vis-a-vis de unii sau de alții. Acum s-a ajuns la acest subiect. Mă întreb, oare însă cineva din statul român și-a dorit să ascundă alte subiecte.

Să rămână sub preș și să nu discute presa despre lucruri mult mai grave care se întâmplă în România? Nu știu, o să vedem.

Pentru că, v-am spus, adevărul este întotdeauna la suprafață. Nu este niciun dubiu din punctul ăsta de vedere.

Cred că s-a ajuns mult prea departe.

Și fac abstracție de hate-ul și de ura care s-a pornit asupra Realității Plus și asupra noastră.

Cred că oamenii trebuie să înțeleagă că de la un anumit moment încolo, toată această ură dirijată nu le servește lor. Le servește tot oamenilor care îi conduc și care-și văd interesele politice.

Mâine va începe summit-ul de la Ankara. Nu știu cum va ieși România din asta, dar să pleci cu doi miniștri interimari care-s vai mama lor.

Unul s-a dus în tricou la Ankara. Același Miruță care s-a dus în jeanși în vizita oficială din Germania. Cu un șef de stat major cercetat de DNA. Și cu un președinte pierdut în spațiu. Ce pretenții să avem? Se joacă mare în lume. Se împarte lumea, se reîmpart sferele de influență de foarte multă vreme. Și noi stăm cu degetul în gură. Sigur, râdem, comentăm, ne enervăm când doamna Grădinaru este trecută ca prima doamnă, că Nicușor Dan mai face o serie de gafe. Dar când tragem linia, ce se alege de România?

Când îi văd înșirați la Snagov, pe domnul Bostan, cu domnul Matei Păun, cu domnul Zuckerman, și alături de ei Nicușor Dan, mă gândesc cât de jos a putut să ajungă acest stat român.

Ce e de făcut? Nu știu. Dar un lucru știu sigur. Că nu trebuie să abandonăm lupta. Și indiferent de cât își doresc ei să ne luptăm unii cu alții, să ne scoatem ochii, să ne jignim, să ne înjurăm, doar pentru că avem opinii diferite, noi trebuie să rămânem lucizi și să rămânem drepți și să încercăm să gândim cu mințile noastre, nu ceea ce ne sugerează unii și alții.

Mă bucur foarte tare și vreau să o felicit pe doamna avocat Elena Radu pentru că astăzi a obținut o victorie uriașă în instanță, prin care s-a anulat acea comisie a lui Bolojan pentru legile justiției.

E o chestiune formală, dar este o victorie extrem de importantă. Așa se întâmplă. Unii acționează, alții doar spun lozinci. Sper că din ce în ce mai mulți oameni să înțeleagă că lozincile nu țin loc nici de foame, nici de lucruri concrete. Postările de două-trei rânduri și poveștile cu ce o să facem, o să facem, o să dregem, am mai văzut lucruri de genul acesta.

Nu sunt de acord cu doamna Ana Maria Gavrilă. Știți foarte clar că nu este pe gustul meu și am criticat-o pentru cum s-a folosit de imaginea lui Călin Georgescu ca să-și bage partidul în Parlament. Dar să știți că pentru postarea de astăzi îi dau un like. Aici, la televizor, nu pe pagina ei. S-au mai adunat un milion de semnături pentru suspendarea lui Klaus Iohannis. Ce s-a întâmplat cu ele?

Și am dreptul să întreb lucrul acesta pentru că foarte mulți oameni m-au întrebat și m-au rugat să întreb la AUR de ce nu s-a finalizat acel demers.

Eu sper ca politicienii români, indiferent despre cine este vorba, că sunt în opoziție, că sunt la putere, să se trezească în al 12-lea ceas și să înțeleagă că nu mai pot să ignore pe oameni.

Și că nu mai pot să ignore problemele lor. Și că nu mai pot să fure la infinit. Că trebuie să-și facă treaba pentru care au fost aleși acolo.

Știu că sistemul îi protejează pe mulți dintre ei, am și arătat lucrul acesta de foarte multe ori.

Și să știți că sistemul ăsta de fiecare dată renaște ca pasărea Phoenix. El nu va dispărea. Îl vor prelua unii din mers. Nu vă faceți iluzii. Nu e doar în România, este peste tot. Dar dacă vocea poporului este constantă, puternică, dar nu cu jigniri, cu amenințări, cu manifestări extremiste, cu atitudini dictatoriale, ci drept și oamenii să fie drepți și să-și strige amarul, supărarea, nemulțumirea, credeți-mă că lucrurile se pot mișca.”