La sfârșitul lunii mai 2025, datoria guvernamentală a României, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a atins 57,8% din PIB, potrivit datelor preliminare. Calculul a fost realizat pe baza PIB-ului cumulat din ultimele patru trimestre (T2 2024 – T1 2025), iar o actualizare este așteptată după publicarea PIB-ului pentru T2 2025.
Planul de finanțare aprobat pentru anul 2025, în valoare de aproximativ 232 miliarde lei, a fost acoperit în proporție de 52% până la 31 mai. Datoria brută include sumele alocate pentru implementarea PNRR și pentru acoperirea deficitului bugetar. Utilizarea componentei de împrumut din PNRR este estimată să reducă cheltuielile cu dobânzile în anii următori.
Măsuri de consolidare fiscală și sustenabilitate bugetară
Pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri fiscale, inclusiv prin OUG nr. 36/2025, vizând atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare. Printre cele mai importante măsuri se numără:
-
Creșterea TVA: cota standard de la 19% la 21%, iar cele reduse la 11%
-
Majorarea accizelor și introducerea CAS pentru pensiile mari
Reducerea cheltuielilor: înghețarea salariilor publice, restructurarea burselor, limitarea bonusurilor
Un al doilea pachet vizează reforme structurale în domenii precum pensiile speciale, sănătatea, guvernanța corporativă și combaterea evaziunii fiscale.
Obiectivul este ca până în 2031, deficitul bugetar să scadă la 2,5% din PIB, iar datoria publică să se încadreze sub pragul de 60% din PIB, cu o traiectorie descendentă până în 2041. Aceste măsuri sunt menite să îmbunătățească percepția investitorilor și să reducă costurile de finanțare ale statului.
Pragul critic pentru înghețarea pensiilor și salariilor în România este de 55% din PIB, conform legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară
Dacă datoria publică depășește 55% din PIB, Guvernul este obligat să ia măsuri de ajustare fiscală, care pot include înghețarea pensiilor și salariilor bugetare.
Aceste măsuri nu înseamnă neapărat tăieri, ci blocarea creșterilor sau a indexărilor automate, până când datoria revine sub pragul de siguranță.
Documentul integral
INFORMARE
privind evoluția datoriei publice în luna mai 2025
Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 57,8% din PIB, la sfârșitul lunii mai 2025.
Conform metodologiei Uniunii Europene ponderea datoriei guvernamentale în PIB s-a calculat luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre (trim. II 2024 - trim. I 2025) comunicate de către INS . Odată cu publicarea de către INS a PIB-ului pentru trimestrul II 2025 , indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit și se va republica pe site-ul Ministerului Finanțelor la secțiunea Datorie Publică – Statistici și prezentări.
Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2025 în sumă de cca 232 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 52,0% până la data de 31 mai 2025.
Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii mai 2025, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2025. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori.
În vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil Guvernul are în vedere măsuri pe termen mediu, care urmăresc consolidarea finanțelor publice și îmbunătățirea sustenabilității datoriei, în concordanță cu cadrul programatic național, cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivele prevăzute în noul Program de guvernare. În acest sens, guvernul învestit la începutul lunii iunie 2025 a adoptat deja un pachet de măsuri ferme, inclusiv prin OUG nr. 36/2025 privind personalul plătit din fonduri publice și primul pachet de măsuri de consolidare fiscală, la nivel de lege.
Primul pachet de măsuri de consolidare fiscală, include măsuri privind veniturile, cât și cheltuielile bugetare, după cum urmează:
1. Pe partea de venituri, cele mai importante măsuri, cu intrare în vigoare începând cu luna august 2025, sunt următoarele: (i) creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și ajustarea cotelor reduse de TVA de la 5% și 9% la 11% pentru articole precum cărți, unele activități culturale, HoReCa, locuințe sociale, energie, lemne de foc, alimente, medicamente, apă și pesticide; (ii) creșterea accizelor cu 10% pentru combustibili și alcool și cu 2,25% pentru produsele din tutun; (iii) instituirea contribuției CAS pentru pensiile mai mari de 3 000 RON și pentru anumite prestații sociale; (iv) majorarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri din sectorul bancar de la 2% la 4% pentru anii 2025 și 2026; și (v) creșterea taxelor pe jocurile de noroc. Acestea sunt completate de măsuri suplimentare care vor intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2026, respectiv: creșterea impozitului pe dividende de la 10 % la 16 %, creșterea taxei de drum de la 28 EUR la 50 EUR (pe an);
2. Pe partea de cheltuieli, cele mai semnificative măsuri includ: (i) reducerea bonusurilor acordate în cadrul administrației publice, cum ar fi cele pentru personalul care este implicat în gestionarea fondurilor UE și alte categorii de indemnizații și prime; (ii) menținerea salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale înghețate în anul 2026, precum și o reducere a pragului de venit pentru acordarea voucherelor de vacanță; (iii) eficientizarea activității din educație prin ajustarea volumului de muncă al cadrelor didactice și restructurarea sistemului de burse pentru studenți; (iv) extinderea bazei de contribuții la sănătate prin introducerea contribuțiilor obligatorii la asigurările de sănătate pentru persoanele coasigurate și ajustarea ratelor de compensare pentru concediile medicale și incapacitatea temporară de muncă; (v) reprioritizarea cheltuielilor de investiții.
Măsurile aferente celui de-al doilea pachet urmăresc implementarea de politici publice care să conducă la eficientizarea statului şi asigurarea unui tratament mai echitabil al cetăţenilor şi firmelor, și acestea vizează: (i) pensiile de serviciu (vârsta de pensionare şi modalitatea de calcul a cuantumului pensiei) cu impact în principal asupra cheltuielilor; (ii) domeniul sănătăţii, în care se urmăreşte îmbunătăţirea managementului, organizării şi creşterea responsabilităţii, cu impact semnificativ atât asupra veniturilor cât şi asupra cheltuielilor; (iii) guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (creşterea transparenţei selecţiei managementului şi eliminarea privilegiilor, un tratament corect al actionarilor minoritari, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și a indemnizațiilor acestora); (iv) eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome (ANCOM, ANRE şi ASF); şi (v) redresarea şi eficientizarea resurselor publice (combaterea evaziunii fiscale şi a fraudelor, extinderea bazei de impozitare pentru taxele locale), fapt ce va influenţa pozitiv veniturile bugetului general consolidat.
Aceste măsuri vor fi urmate de inițiative suplimentare care vor contribui la întărirea disciplinei fiscale și la optimizarea gestionării resurselor publice.
Măsurile mai sus prezentate au fost luate în scopul asigurării consolidării bugetare, pentru respectarea angajamentelor României din Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu (PBSNTM) aferent perioadei 2025-2031 privind ajustarea deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani până la nivelul de 2,5% din PIB în anul 2031, și înscrierea evoluției datoriei publice în PIB pe o traiectorie descendentă cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB începând cu anul 2031 și până în anul 2041.
În acest context, consolidarea fiscală graduală și scăderea deficitului bugetar pe termen mediu si lung către ținta recomandată de Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Maastricht, vor determina reducerea graduala a necesitaților de finanțare la nivel guvernamental. De asemenea, îmbunătățirea percepției investitorilor asupra sustenabilității finanțelor publice, ca urmare a reformelor asumate și a stabilității macroeconomice, va contribui la scăderea primei de risc și, implicit, a costurilor de împrumut. De asemenea, extinderea maturității datoriei și diversificarea surselor de finanțare vor susține un profil mai favorabil al datoriei publice, cu impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânzile pe termen mediu și lung.
