Este revoltă în rândul românilor, după ce Guvernul a refuzat din nou să desecretizeze sumele oferite drept sprijin Ucrainei, susținând că informațiile ar trebui să rămână secret militar. Poziția Executivului vine deși Guvernul a pierdut în primă instanță procesul cu Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România și a fost obligat să facă publice datele legate de ajutoarele acordate țării vecine, conform Realitatea PLUS.
„Nu știm câți bani s-au dat și câți se dau. Nu s-a făcut public”, a spus unul dintre românii întrebați despre acest subiect.
Președintele Nicușor Dan susține însă că anumite informații privind sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui făcute publice.
„Asta uneori e bine să rămână un secret militar”, a declarat șeful statului.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost obligat în primă instanță să desecretizeze informațiile despre sprijinul oferit Ucrainei din bani publici. Concret, Executivul trebuie să comunice numărul și data fiecărei hotărâri de guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare, începând din anul 2020 și până în prezent.
În același timp, Guvernul trebuie să precizeze dacă aceste documente sunt clasificate.
Decizia instanței a venit după ce Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România a dat în judecată Guvernul, acuzând că instituția a refuzat să ofere informații despre sprijinul trimis de România către Kiev.
Totul a început în septembrie 2025, când Secretariatul General al Guvernului condus de Ilie Bolojan a refuzat cererea asociației de a face public traseul banilor, invocând o excepție prevăzută de Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Reprezentanții APADOR-CH au arătat că o hotărâre de guvern și numărul acesteia „nu pot fi considerate informații secrete”.
„A ține ascuns inclusiv numărul unui act normativ este o practică absurdă și abuzivă, dar deloc singulară”, au transmis reprezentanții asociației.
În ciuda hotărârii pronunțate de Tribunalul București, președintele Nicușor Dan și-a menținut poziția. Șeful statului a declarat la Kiev că sprijinul acordat Ucrainei nu ar trebui făcut public în totalitate.
„Ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori în bani, uneori în echipamente. În momentul în care o țară dă niște echipamente, își ia din capacitățile sale de apărare și le mută în altă parte. Asta uneori e bine să rămână un secret militar”, a declarat Nicușor Dan.
La polul opus, Sorin Grindeanu susține că datele trebuie făcute publice. Liderul PSD a arătat că alte state aliate, printre care Statele Unite și Polonia, și-au informat deja cetățenii cu privire la sprijinul acordat Ucrainei.
„Sunt de acord cu desecretizarea, altfel facem supoziții”, a declarat Sorin Grindeanu.
Liderul PSD a susținut că România a rămas printre puținele țări care oferă sprijin financiar Republicii Moldova și Ucrainei fără ca informațiile să fie prezentate public.
„România a rămas printre puținele țări care în continuare dă bani fără limită către Moldova și Ucraina. Eu sunt unul dintre susținătorii politicii de transparentizare”, a spus acesta.
Sorin Grindeanu a afirmat că nici măcar el, deși ocupă una dintre cele mai importante funcții în stat, nu cunoaște datele legate de ajutoarele trimise.
„Sunt al treilea om în stat. Eu nu știu ce se dă în acest moment”, a mai declarat liderul PSD.
Radu Miruță susținea că valoarea ajutorului trebuie anunțată
La începutul anului, ministrul Apărării, Radu Miruță, se declara de acord ca România să anunțe câți bani a oferit Ucrainei, indiferent de forma în care a fost acordat sprijinul.
„Eu cred că nu ar fi o mare problemă dacă am spune, public, care este suma pe care ajutorul către Ucraina l-a presupus. Sută la sută sunt de acord să se spună valoarea, atunci când asta nu influențează nimic strategic”, susținea Radu Miruță.
Toni Neacșu: Guvernul ar putea evita punerea în aplicare a deciziei
Chiar dacă hotărârea instanței va rămâne definitivă, Guvernul condus de Ilie Bolojan ar putea să nu se conformeze. Motivul ar fi că legea nu prevede sancțiuni suficient de puternice pentru neexecutarea unei astfel de decizii, ci doar penalități plătite tot din bani publici, susține fostul membru CSM Toni Neacșu.
„Dacă nu va vrea să facă lucrul acesta, din păcate, legea în România nu permite instrumente prea eficiente pentru a obliga. Nu sunt prevăzute decât niște penalități care se aplică autorității care refuză să execute o astfel de hotărâre judecătorească, penalități plătite tot din banii noștri, ai tuturor”, a explicat Toni Neacșu.
Acesta a precizat că sancțiunea poate consta într-o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie, la care se poate adăuga o penalitate de până la 1.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
APADOR-CH avertizează că lipsa transparenței alimentează neîncrederea
Controversa apare într-un moment în care românilor li se cer taxe mai mari și reduceri ale cheltuielilor bugetare. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului avertizează că lipsa transparenței poate alimenta dezinformarea și teoriile conspiraționiste.
„Ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici. Este firesc ca cetățenii care produc acești bani să știe, măcar la nivel minimal, cum și pe ce bază au fost luate deciziile respective. Mai ales în contextul în care același Guvern le cere cetățenilor săi eforturi bugetare și măsuri de austeritate. Secretomania instituțională nu protejează securitatea națională. Dimpotrivă, ea alimentează neîncrederea și narativele conspiraționiste, împiedicând cetățenii să înțeleagă cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici”, au transmis reprezentanții asociației.
Doi din cinci români nu vor ca România să sprijine Ucraina
Cel mai recent sondaj INSCOP Research arată că opinia publică este deja divizată. Doi din cinci români consideră că țara nu ar trebui să ofere niciun fel de sprijin Ucrainei. Procentul celor care susțin acordarea unui ajutor financiar este mult mai mic, de numai 12%.
„Da’ pentru ce le dăm bani? Pentru ce? Vine acest președinte ca un cerșetor de la țară la țară. Ce gândesc ai noștri? Știți ce părere am despre ai noștri? Că sunt, nu toți, niște trădători de țară”, a spus un român.
„S-a depășit limita. Nu e războiul nostru”, a declarat o altă persoană.
„Sunt banii noștri. Nu rentează să îi dăm pentru ucraineni, ca să fim sinceri. Suntem un popor care suferim”, a spus un alt român.
„Era OK dacă se ajutau și românii în primul rând și după aceea să ajutăm și altă nație, că până la urmă sunt și ei oameni”, a declarat o femeie.
România continuă să țină secrete sumele acordate
Polonia a făcut public ajutorul acordat Ucrainei, invocând respectul pentru cetățeni. În schimb, Ungaria, Cehia, Slovacia și Bulgaria și-ar fi schimbat semnificativ strategia în relația cu Ucraina și nu mai susțin acordarea de bani pentru înarmare. România continuă să ofere sprijin Ucrainei, însă valoarea totală a ajutoarelor rămâne necunoscută. În lipsa unor informații oficiale complete, sumele acordate țării vecine continuă să fie învăluite în mister.
