România, Bulgaria și Grecia pregătesc proiecte comune de infrastructură care ar putea transforma legăturile rutiere și feroviare din sud-estul Europei. Cele trei state intenționează să depună împreună candidaturi la apelul european de proiecte din 2026, iar una dintre direcțiile strategice este dezvoltarea unei conexiuni rapide între România, centrul Bulgariei și Grecia.
Proiectele comune ajung la Bruxelles
Ministerele Transporturilor din România, Bulgaria și Grecia vor depune candidaturi comune în cadrul apelului pentru proiecte din 2026 al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, CEF, dedicat sectorului transporturi pentru perioada 2021-2027.
Apelul este deschis până la 6 octombrie 2026 și include două componente, Pachetul de Coeziune și Pachetul de Mobilitate Militară.
Investițiile propuse sunt concentrate în special pe axele centrale și vestice ale coridorului european Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, dar și pe sectoarele conectate ale Rețelei Transeuropene de Transport, TEN-T.
Cooperarea dintre cele trei țări se bazează pe Memorandumul privind Cooperarea Transfrontalieră Consolidată în cadrul Platformei Coridorului Marea Neagră-Marea Egee și pe Planul de Acțiune asociat, semnate la Bruxelles la 3 decembrie 2025.
Documentele creează cadrul pentru planificarea, pregătirea, finanțarea și implementarea coordonată a proiectelor prioritare de transport transfrontalier de pe coridoarele Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee și Rin-Dunăre.
Bulgaria pregătește legătura dintre România și Grecia
Una dintre cele mai importante componente ale planului este dezvoltarea infrastructurii rutiere care poate prelua traficul venit din România prin zona Ruse și îl poate direcționa spre centrul și sudul Bulgariei, cu obiectivul final de a ajunge la frontiera cu Grecia.
Bulgaria accelerează lucrările la autostrada Ruse–Veliko Târnovo. Primii 75,5 kilometri, între Ruse și Biala, împreună cu centura ocolitoare a orașului Biala, ar trebui finalizați până la sfârșitul anului 2028.
Termenul este cu un an mai devreme decât cel avansat de constructori în luna mai, când estimarea pentru finalizarea acestei secțiuni era sfârșitul anului 2029.
Pentru primele două tronsoane există o finanțare de aproximativ 525 de milioane de euro, provenită din fonduri europene și naționale. Aceste sectoare reprezintă mai mult de jumătate din autostrada Ruse–Veliko Târnovo, proiectată să aibă în total 132,84 kilometri.
Autostrada ar urma să ajungă până la frontiera cu Grecia
Importanța proiectului pentru România este legată direct de viitoarea conexiune peste Dunăre din zona Ruse. Noul drum ar putea prelua traficul care traversează fluviul și ar asigura o legătură mai rapidă către centrul și sudul Bulgariei.
Planul autorităților bulgare este ca infrastructura să continue dincolo de Veliko Târnovo și să ajungă până la Makaza, la frontiera dintre Bulgaria și Grecia.
Astfel, ruta ar putea crea o conexiune rutieră de mare capacitate între zona Dunării și Grecia, integrată în coridoarele europene de transport care leagă nordul și sud-estul continentului.
Tronsonul Biala–Veliko Târnovo are însă probleme
Dezvoltarea întregii autostrăzi depinde și de deblocarea procedurii pentru tronsonul Biala–Veliko Târnovo. Licitația, estimată la aproape 1,5 miliarde de euro, a fost oprită în august după ce au fost descoperite nereguli în metodologia utilizată pentru evaluarea ofertelor.
În paralel, lucrările pe sectorul Ruse–Biala continuă. Ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Ivan Șișkov, a inspectat șantierul din apropierea localității Peychinovo și a anunțat că lucrările avansează.
România, Bulgaria și Grecia pregătesc și proiecte feroviare
Planul comun nu se limitează la autostrăzi. În Pachetul de Coeziune sunt prevăzute studii de prefezabilitate pentru tronsonul feroviar Mihaylovo–Dimitrovgrad și pentru linia Lyubimets–Svilengrad–frontiera cu Grecia.
Pachetul de Mobilitate Militară include, printre altele, construcția extinderii de la capătul autostrăzii Struma până la punctul de trecere a frontierei Kulata, precum și un studiu pentru proiectul autostrăzii Veliko Târnovo–Nikolaevo–Maritsa.
Pe partea feroviară este inclusă și electrificarea tronsonului dintre Podul peste Dunăre și Gara Triaj Ruse.
Proiectele urmăresc reducerea timpilor de deplasare pentru pasageri și mărfuri, creșterea rezilienței infrastructurii și a lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea unor infrastructuri care pot avea utilizare atât civilă, cât și militară.
