„Pielea de găină” poate apărea atunci când ne este frig, când ne speriem sau chiar atunci când ascultăm o melodie care ne emoționează puternic. Firele de păr se ridică, iar pe piele apar mici umflături. În termeni medicali, această reacție se numește piloerecție și este controlată automat de sistemul nervos.
Ce se întâmplă în organism când apare pielea de găină
La baza fiecărui fir de păr există un mușchi foarte mic. Atunci când acesta se contractă, firul de păr este ridicat, iar pielea din jurul foliculului formează acele mici umflături pe care le asociem cu „pielea de găină”.
Reacția nu poate fi controlată voluntar. Ea este declanșată de sistemul nervos simpatic, același care intră în acțiune atunci când organismul se pregătește să reacționeze rapid în fața unui pericol. Nervii simpatici, mușchii mici ai pielii și foliculii de păr lucrează împreună pentru a produce acest efect.
De ce apare pielea de găină atunci când ne este frig
Frigul este unul dintre cei mai frecvenți factori care declanșează această reacție. Atunci când organismul simte că temperatura scade, sistemul nervos simpatic este activat, mușchii de la baza firelor de păr se contractă, iar acestea se ridică.
La animalele cu blană, mecanismul este foarte util. Părul ridicat păstrează un strat de aer lângă corp și ajută la menținerea căldurii. La oameni, efectul este mult mai redus, deoarece avem mult mai puțin păr corporal.
Din acest motiv, pielea de găină este considerată în mare parte un reflex rămas de la strămoșii noștri. Cercetările sugerează însă că mecanismul ar putea avea în continuare un rol în modul în care pielea reacționează la schimbările de temperatură.
Frica și emoțiile puternice pot produce aceeași reacție
Nu doar frigul ne poate face pielea de găină. Frica, furia, șocul, entuziasmul sau o emoție foarte puternică pot declanșa exact același mecanism.
Atunci când creierul percepe un pericol, organismul intră rapid în stare de alertă. Pulsul poate crește, respirația devine mai rapidă, iar mușchii de la baza firelor de păr se contractă.
La animalele cu blană, acest lucru le poate face să pară mai mari și mai amenințătoare în fața unui adversar. La oameni, avantajul nu mai există, însă reacția biologică s-a păstrat.
De ce ni se face pielea de găină când ascultăm muzică
O melodie preferată, o scenă puternică dintr-un film sau chiar un discurs care ne impresionează pot provoca fiori și piele de găină. Reacția este cunoscută și sub denumirea de „frison estetic”.
Creierul poate răspunde foarte intens la anumite sunete sau momente încărcate emoțional. O schimbare neașteptată de ritm, vocea unui interpret, o armonie puternică sau asocierea unei melodii cu o amintire pot activa sistemul nervos autonom.
Piloerecția poate fi declanșată, de altfel, de mai multe tipuri de stimuli, nu doar de frig. Sunetele, atingerea și imaginile care provoacă emoții puternice pot produce aceeași reacție.
Are pielea de găină legătură cu creșterea părului?
Unele cercetări realizate pe șoareci au identificat o posibilă legătură între mecanismul care produce pielea de găină și activitatea celulelor stem din foliculii de păr.
În experimente, expunerea prelungită la frig a stimulat activitatea nervilor simpatici și a favorizat apariția unor fire noi de păr. Acest lucru nu înseamnă însă că oamenii cărora li se face des pielea de găină vor avea automat un păr mai bogat.
Rezultatele sunt importante mai ales pentru cercetările privind regenerarea părului și modul în care nervii interacționează cu foliculii.
Când ar putea indica o problemă medicală
În cele mai multe cazuri, pielea de găină este complet normală și dispare odată cu factorul care a declanșat-o. Poate apărea și atunci când avem frisoane provocate de febră sau de o infecție.
Este recomandat un consult medical dacă episoadele apar foarte des fără un motiv clar, persistă sau sunt însoțite de alte simptome neobișnuite. Febra mare, dificultățile de respirație, confuzia, pierderea stării de conștiență sau mișcările necontrolate sunt semne care nu trebuie ignorate.
În situații rare, piloerecția apărută fără o cauză evidentă poate fi asociată cu unele afecțiuni neurologice, cu reacții la anumite medicamente sau cu sevrajul.
De ce se numește „piele de găină”
Denumirea vine pur și simplu de la aspectul pielii. După îndepărtarea penelor unei păsări, foliculii rămași formează mici ridicături care seamănă foarte mult cu cele apărute pe pielea oamenilor în timpul piloerecției.
Așadar, „pielea de găină” este o reacție automată a organismului care poate fi declanșată de frig, teamă sau emoții intense. Chiar dacă la oameni nu mai are aceeași utilitate pe care o avea la strămoșii noștri, mecanismul arată cât de repede poate răspunde sistemul nervos la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
