Sfinții Mucenici Fotie și Anichit sunt sărbătoriți pe data de 12 august a fiecărui an. Ei au trăit în timpul împăratului Dioclețian, într-o perioadă în care creștinii erau supuși unor persecuții și chinuri cumplite.
Anichit, unul dintre demnitarii cetății Nicomidia, și-a mărturisit credința creștină în clipa în care au început prigoanele împotriva creștinilor. Pentru credința sa, a fost supus unor chinuri grele. Deși i-a fost tăiată limba, Anichit nu a rămas fără grai, ci, în chip minunat, a continuat să-l mustre pe împărat, spunând: „O, idolatrule, iată, ești acoperit de rușine! Iată, de nimic sunt zeii tăi!”.
Mâniat de aceste cuvinte, împăratul a poruncit ca Anichit să fie decapitat. Însă, în clipa în care călăul a încercat să-l omoare, s-a lovit singur, fără voie, și a murit.
După ce au îndurat numeroase chinuri, Sfinții Anichit și Fotie au fost întemnițați vreme de trei ani. În cele din urmă, au fost aruncați în foc. Mulți creștini, văzând statornicia lor în credință, au ales să le urmeze pilda și au intrat la rândul lor în foc. Din mijlocul flăcărilor se auzeau, până departe, cântări de laudă aduse lui Dumnezeu.
Astfel, în foc și-au încredințat sufletele lui Dumnezeu Sfântul Mucenic Anichit, nepotul său, Sfântul Fotie, precum și cei care au ales să le urmeze jertfa.
Sfinții Anichit și Fotie sunt pomeniți în rugăciunile rostite la Taina Sfântului Maslu și în cadrul slujbei de sfințire a apei.
Troparul Sfinților Mucenici Fotie și Anichit
„Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.”
Tot în această zi sunt pomeniți:
Sfinții Mucenici Pamfil și Capiton;
Sfinții Cuvioși Serghie și Ștefan;
Sfântul Cuvios Palamon;
Cei doisprezece Sfinți Mucenici, ostași cretani;
Sfântul Cuvios Castor;
Cei treizeci și trei de Sfinți Mucenici din Palestina
