Explicațiile CCR: De ce graţierea şi aministierea faptelor de corupţie nu pot fi interzise?

Wednesday, 17 July 2019, 22:38 Sursă: REALITATEA.NET

Autor: Realitatea.NET

Odată respinse, cele două inițiative de revizuire a Constituției vor trebui redepuse la Parlament, fără prevederile declarate neconstituționale.

De ce nu se pot interzice amnistia și grațierea corupților prin Constituție? CCR explică

Curtea Constituțională a explicat joi motivele pentru care a respins inițiativele legislative prin care se propunerea interzicerea, prin Constituție, a amnistiei sau grațierii infractorilor condamnați pentru corupție, susținând că măsura ar încălca principiul egalității și ar echivala cu o suprimare a demnității umane.

Decizia a fost luată cu unanimitatea celor opt judecători prezenți. A absentat Simina Tănăsescu, fosta consilieră pe probleme constituționale a președintelui Iohannis, numită de acesta în funcția judecător CCR. Tănăsescu și-a preluat mandatul în luna iunie.

”Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii”, se arată în minuta Curții Constituționale.

CCR mai precizează că propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii.

”Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni”, mai subliniază Curtea.

Pe 1 iulie, partidele parlamentare de opoziţie au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a explicat atunci că propunerile de revizuire a Constituţiei transpun rezultatele referendumului din 26 mai şi sunt în acord cu Pactul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis şi semnat de partidele de opoziţie. Proiectul a fost semnat de toţi parlamentarii PNL şi USR, PMP şi 9 parlamentari de la PRO România.

Tot la începutul lunii iulie, PSD şi ALDE au depus la Camera Deputaţilor un proiect pentru revizuirea Constituţiei, care prevede interdicţia de a deţine funcţii publice a persoanelor condamnate la închisoare, precum şi extinderea dreptului de a sesiza CCR în privinţa ordonanţelor de urgenţă.


Vezi mai multe


Adaugă părerea ta
Alte articole din: Ultimele Stiri