Decizie bombă la CCR. Curtea Constituțională a decis că grațierea și aministierea faptelor de corupție nu pot fi interzise prin legea fundamentală. Prin această decizie, Curtea Constituțională a respins ambele inițiative legislative de revizuire a Constituției depuse de putere și de opoziție în urma referendumului din 26 mai.
Odată respinse, cele două inițiative de revizuire a Constituției vor trebui redepuse la Parlament, fără prevederile declarate neconstituționale.
De ce nu se pot interzice amnistia și grațierea corupților prin Constituție? CCR explică
Curtea Constituțională a explicat joi motivele pentru care a respins inițiativele legislative prin care se propunerea interzicerea, prin Constituție, a amnistiei sau grațierii infractorilor condamnați pentru corupție, susținând că măsura ar încălca principiul egalității și ar echivala cu o suprimare a demnității umane.
Decizia a fost luată cu unanimitatea celor opt judecători prezenți. A absentat Simina Tănăsescu, fosta consilieră pe probleme constituționale a președintelui Iohannis, numită de acesta în funcția judecător CCR. Tănăsescu și-a preluat mandatul în luna iunie.
”Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii”, se arată în minuta Curții Constituționale.
CCR mai precizează că propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii.
”Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni”, mai subliniază Curtea.
Pe 1 iulie, partidele parlamentare de opoziție au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituției, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.
Liderul deputaților PNL, Raluca Turcan, a explicat atunci că propunerile de revizuire a Constituției transpun rezultatele referendumului din 26 mai și sunt în acord cu Pactul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, inițiat de președintele Klaus Iohannis și semnat de partidele de opoziție. Proiectul a fost semnat de toți parlamentarii PNL și USR, PMP și 9 parlamentari de la PRO România.
Tot la începutul lunii iulie, PSD și ALDE au depus la Camera Deputaților un proiect pentru revizuirea Constituției, care prevede interdicția de a deține funcții publice a persoanelor condamnate la închisoare, precum și extinderea dreptului de a sesiza CCR în privința ordonanțelor de urgență.
