Potrivit procurorilor, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat. În paralel, a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici.
În urma investigaţiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracţional organizat, 5 suspecţi care au calitatea de avocaţi în Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 şi alţi 107 suspecţi implicaţi în activităţile infracţionale.
”Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au efectuat în cursul zilei de astăzi, 18 decembrie 2025, 37 de percheziţii domiciliare în două cauze vizând săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, şi acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participaţie. Ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate”, anunţă joi Parchetul ICCJ.
Conform art. 11 din Legea 21/1991privind cetăţenia română (în forma în vigoare la data faptelor) „persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).”.
”Cu alte cuvinte au vocaţie descendenţii până la gradul al III-lea ai foştilor cetăţeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componenţa statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuţi, o parte din regiunea Odessa din Ucraina - Cetatea Albă, Chilia, Izmail, etc.). Cererea se redactează în limba română, se adresează comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (cu sediul în mun. Bucureşti) şi se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române, întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea 21/1991, pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie”, subliniază Parchetul.
Probele administrate în cauză relevă existenţa unui grup infracţional organizat constituit în anul 2022 de 7 cetăţeni ucraineni, majoritate rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul Bucureşti, traducători şi/sau notari publici.
”Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români. Au existat situaţii când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceiaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghişeu) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti”, informează Parchetul.
