În urmă cu 44 de ani, în seara zilei de 4 martie 1977, România a fost afectată de un cutremur devastator. Peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa, 11.300 au fost rănite, iar aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.
Nimic nu avea să prevadă ceea ce se va întâmpla în acea seară liniştită, de 4 martie 1977, cunoscută în istorie ca dată la care a avut loc cel mai mare cut remur din România.
Pentru că astfel de evenimente sunt imprevizibile, fiecare persoană trebuie să cunoască regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur, ce trebuie respectate, atât înainte de producerea acestuia, cât şi pe timpul sau după ce mişcarea seismică a trecut, scrie Agerpres.
04.03.1977/21:22:22/7,4
Seismul s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse, 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București.
La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii. Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter.
Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.
Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.
În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.
Panică și zvonuri, aproape nimic oficial
La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale nu știau ce să facă, pentru că nu aveau nici aparatura necesară, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți.
Sursa (wikipedia)
Cum poți preveni evitarea dezastrelor
Şi pentru că nimic nu este mai important decât viaţa, încă din anul 2015, IGSU a lansat campania de informare a cetăţenilor "Nu tremur la cutremur", al cărei obiectiv principal este conştientizarea, informarea şi pregătirea populaţiei pentru a reacţiona corect în situaţia producerii unui cutremur.
Un astfel de eveniment nu poate fi prevenit, însă efectele negative ale acestuia pot fi diminuate prin respectarea unor reguli simple, printre care se numără:
Înainte de producerea unui cutremur:
- fixaţi mobilierul de un perete sau un alt element de construcţie solid, deoarece, în timpul unei mişcări seismice, se poate deplasa;
- amplasaţi obiectele grele, care vă pot răni, în partea de jos a încăperilor;
- asiguraţi-vă o minimă rezervă de urgenţă formată din apă, alimente neperisabile, lanternă, aparat de radio portabil, acumulatori şi medicamente de bază (rucsacul de urgenţă);
- identificaţi locul de amplasare a întrerupătoarelor, siguranţelor electrice, a robinetelor pentru apă şi gaze, precum şi modul lor de manevrare;
- participaţi la exerciţiile de pregătire organizate la locul de muncă;
- stabiliţi cu membrii familiei un plan de protecţie în caz de cutremur. Fiecare membru trebuie să ştie ce are de făcut în cazul în care s-ar declanşa o mişcare seismică.
Dacă sunteţi în interiorul unei clădiri:
- păstraţi-vă calmul şi liniştiţi persoanele din jur;
- nu încercaţi să ieşiţi afară, nu fugiţi pe scări, nu vă duceţi pe balcon, nu folosiţi liftul;
- îndepărtaţi-vă de ferestre, pereţi exteriori sau alte obiecte care vă pot răni;
- dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât mai repede;
- protejaţi-vă sub tocul uşii, sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă sau sub un obiect de mobilier solid;
- dacă sunteţi pe hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit, lângă un perete interior;
- evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala şi, dacă este posibil, deschideţi uşa pentru ca aceasta să nu se blocheze, iar după terminarea mişcării seismice să puteţi ieşi.
Dacă vă aflaţi la şcoală:
- păstraţi-vă calmul şi liniştiţi-vă colegii;
- adapostiţi-vă sub pupitre şi staţi departe de ferestre, de pereţii exteriori sau de obiectele care v-ar putea răni;
- protejaţi-vă capul şi faţa;
- nu ieşiţi din clasă în timpul cutremurului;
- cadrul didactic va deschide uşa clasei şi se va proteja lângă un perete de rezistenţă;
- veţi putea ieşi după terminarea seismului şi verificarea căilor de evacuare.
Dacă sunteţi în exteriorul clădirii:
- adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice copaci sau alte obiecte care vă pot răni;
- staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
Dacă sunteţi într-un mijloc de transport:
- opriţi autoturismul şi rămâneţi în interior. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă vedeţi în jur cabluri electrice căzute;
- opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.
SURSA video :TVR
