"Deja astăzi, 30% din terenurile europene se confruntă cu deficit de apă în fiecare an (...). Viitorul nostru depinde de modul în care ne gestionăm apa astăzi", a subliniat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall.
Uniunea Europeană a prezentat o strategie de consolidare a securității apei. În ceea ce privește cifrele, Comisia citează obiectivul Franței de a reduce prelevările de apă cu 10% până în 2030, atât din pânzele freatice, cât și din apele de suprafață.
Procentajul de 10% reprezintă "minimum posibil", a asigurat comisarul Roswall. Potrivit statelor membre, aceasta ar putea implica reducerea prelevărilor sau ameliorarea infrastructurilor pentru a evita scurgerile, a indicat ea.
UE redirecționează miliardele din fondurile Covid către proiecte de apărare. Schimbare radicală de priorități la Bruxelles
Bruxelles-ul insistă asupra problemei canalizărilor defecte în UE. Situația variază foarte mult potrivit statelor membre, care pot pierde între 8% și 57% din resursă, potrivit Comisiei Europene, citată de Agerpres.
Executivul promite un plan de acțiune de digitalizare în sectorul apei pentru a detecta mai bine aceste scurgeri, de exemplu cu contoare inteligente, scrie Agerpres.
În cooperare cu Comisia, Banca Europeană de Investiții va lansa, de asemenea, un nou program privind apa și gestionarea durabilă a acesteia, cu un buget de 15 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027.
În ceea ce privește combaterea poluării, executivul european propune o inițiativă public-privată pentru 2027 care vizează o mai bună detectare și eliminare a PFAS, acești "poluanți eterni" sintetici aproape indestructibili care contaminează apa.
