El pretinde că a fost profund afectat de pierderea pomului și solicită 60.000 de lei daune morale, plus 2.400 de lei daune materiale, pe motiv că lemnul ar fi fost însușit de frați.
Cum a ajuns cireșul în instanță
Plângerea depusă la Judecătoria Hârlău arată că, în noaptea de 6 spre 7 aprilie 2023, un vânt extrem de puternic a pus la pământ un cireș bătrân aflat pe terenul lui Mihai A. Arborele a căzut peste gard, direct în curtea fraților săi, Victor și Alin. Reclamantul susține că aceștia ar fi tăiat copacul și ar fi păstrat lemnul, în loc să îl înapoieze. În plus, el a arătat că starea de sănătate precară, marcată de o operație recentă, a fost grav afectată de pierderea cireșului, stresul și supărarea culminând cu o internare în spital.
Replica fraților: lemnul a fost aruncat înapoi
Victor A. a oferit propria versiune asupra evenimentelor. Potrivit lui, furtuna a dărâmat pomul, care a distrus gardul și a afectat și fântâna din curtea sa. Acesta afirmă că i-a cerut lui Mihai A. să își recupereze copacul, însă discuția nu a dus nicăieri. În lipsa unui dialog, a recurs la o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, dar fratele său a refuzat să o semneze. După trei săptămâni, Victor a decis să taie copacul și să arunce lemnele înapoi peste gardul lui Mihai.
Prima sentință: judecătorii, în fața unei plângeri neobișnuite
Judecătorii de la Hârlău au examinat dosarul și au constatat lipsa unor probe clare. Martorul propus chiar de reclamant nu a adus dovezi împotriva pârâților, iar fotografiile depuse arătau că lemnul a fost restituit.
„Instanţa reţine că nu s-a făcut dovada existenţei vreunei fapte ilicite sau a vinovăţiei pârâţilor, dărâmarea cireşului de vântul puternic fiind un caz fortuit. Instanţa nu regăseşte vreun act sau faptă a pârâţilor care să fie o faptă ilicită, respectiv o faptă care încalcă vreo normă legală. Dat fiind că în speţă nu există o faptă a pârâţilor care să fie o faptă ilicită, nu i s-a creat reclamantului niciun prejudiciu nepatrimonial, prin suferinţa pierderii cireşului, copacul fiind doborât ca urmare a unui caz fortuit-un vânt foarte puternic”, au precizat magistrații, citați de Ziarul de Iași.
Acțiunea a fost respinsă, iar Mihai A. a fost obligat să plătească 36,38 lei pentru cheltuielile făcute de frați în proces.
Contestarea deciziei și noile acuzații
Nemulțumit, Mihai A. a atacat sentința la Tribunal, susținând că Judecătoria Hârlău i-a respins mereu plângerile. În apel, a invocat „injustiția, nedreptățile și batjocura arătate la adresa sa”, acuzându-și frații și chiar pe magistrați că ar contribui la „moarte prematură în chinuri și suferință de nedescris”. Tot el a afirmat că martorul propus de el a mințit, iar gardul nu fusese rupt, ci plasa fusese lăsată intenționat în jos.
În plus, reclamantul a adus în discuție și alte conflicte civile și penale cu frații săi, însă instanța a refuzat să le ia în considerare, acestea neavând legătură cu disputa privind cireșul.
A doua hotărâre: apel respins și noi cheltuieli de judecată
Judecătorii Tribunalului au notat că Mihai A. a recunoscut că a refuzat primirea scrisorii prin care frații îl informau că își poate lua lemnul.
„Este evident că intimatul a încercat să îl informeze pe apelant și să îi solicite să își ridice lemnul rezultat în urma tăierii, însă apelantul a refuzat, aspect care infirmă existența unei fapte ilicite în sarcina intimaților. Nimeni nu își poate invoca propria culpă, pentru ca mai apoi să solicite despăgubiri de la partea care a manifestat diligență”, au subliniat magistrații.
Și de această dată, cererea a fost respinsă, iar Mihai A. a fost obligat la plata a 102,76 lei, cheltuieli de transport pentru pârâți. Decizia, pronunțată joia trecută, nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.
Judecătorii, obișnuiți cu plângerile sale
Mihai A este un obișnuit al instanțelor ieșene pentru plângerile sale mai puțin obișnuite. Cu doi ani în urmă localnicul a intrat în conflict cu primăria Deleni. El l-a numit pe primarul comunei „torţionar” şi a afirmat că „îi urăşte de moarte pe magistraţi pentru ilegalităţile şi nedreptăţile pe care i le fac” şi că „îi blestemă ca Dumnezeu să-i pedepsească cu asprimea lui pe aceştia şi familiile lor până la al treilea şi al patrulea neam, aşa cum este menţionat în biblie, în Exodul 20.5, Exodul 34.7, Numeri cap. 14”. Exodul sau, în biblia ortodoxă, Ieşirea 20.5 reprezintă a doua poruncă din Decalog, capitolul 34 cuprinde istorisirea urcării lui Moise pe muntele Sinai pentru a lua cele două plăci de piatră cuprinzând poruncile, iar capitolul 14 din Numeri, blestemul lui Dumnezeu care îi face, conform legendei, pe evrei să rătăcească prin deşert timp de 40 de ani. Ieşeanul şi-a încheiat apelul cu o formulare extremă: „Întorc arma împotriva acestei colonii pe care aş măcelări-o cu plăcere”.
