Turismul în România 2026: De ce scade numărul turiștilor deși unitățile de cazare s-au înmulțit?

Sectorul turistic românesc traversează o perioadă de reconfigurare profundă la începutul anului 2026, marcată de un contrast izbitor între scăderea numărului de vizitatori și expansiunea infrastructurii de cazare. Datele oficiale indică faptul că, în intervalul ianuarie-martie, unitățile de profil au găzduit 2,35 milioane de turiști, o cifră în scădere față de cele 2,49 milioane înregistrate în perioada similară a anului trecut. Această tendință de contracție este confirmată și de volumul înnoptărilor, care a suferit un declin de 6,7%, reflectând o scurtare a perioadelor de ședere sau o prudență sporită a consumatorilor.

Românii călătoresc mai puțin în propria țară

Cea mai mare presiune asupra cifrelor de trafic vine din segmentul autohton, care continuă să dețină ponderea majoritară de peste 80% din totalul sosirilor. Totuși, apetitul românilor pentru vacanțe interne a scăzut cu peste 8%, un fenomen resimțit constant pe tot parcursul primelor trei luni ale anului. Ianuarie a fost luna cea mai afectată, cu un regres de peste 10 procente, în timp ce februarie și martie au urmat aceeași traiectorie descendentă. În acest context, interesul tot mai mare pentru destinații externe, precum Turcia, pare să fi canibalizat o parte din cererea care anterior se îndrepta către stațiunile locale.

Dinamica turismului internațional și limitările sale

O rază de speranță pentru hotelierii români vine din zona turismului extern, unde s-a consemnat o creștere de 5% a numărului de vizitatori străini. Aceștia, proveniți în principal din Italia, Germania și Regatul Unit, au reprezentat aproape o cincime din totalul clienților. Cu toate acestea, ritmul de creștere al acestui segment a înregistrat o decelerare îngrijorătoare spre sfârșitul trimestrului, evoluția de la un avans de 8% în ianuarie la doar 1,1% în martie sugerând că turismul internațional nu poate compensa, deocamdată, pierderile masive de pe piața internă.

Impactul noilor politici privind voucherele de vacanță

Un factor determinant în scăderea turismului intern este reducerea drastică a utilizării voucherelor de vacanță, decontările prăbușindu-se cu 55% în primul trimestru. Modificările legislative, inclusiv plafonarea valorii decontabile, au limitat sever bugetele de călătorie ale multor angajați. Specialiștii din domeniu explică faptul că eliminarea biletelor de valoare mai ridicate din piață a forțat mulți turiști fie să renunțe la sejururi, fie să opteze pentru variante mai economice, situație reflectată și în volumul voucherelor returnate, care a depășit valoarea celor emise în această perioadă.

Paradoxul unităților de cazare în plină expansiune

În ciuda scăderii cererii, oferta de cazare din România a cunoscut o explozie surprinzătoare, numărul unităților clasificate crescând cu peste 14% în ultimul an. Astfel, s-a ajuns la un inventar de peste 30.000 de unități care pun la dispoziția turiștilor o capacitate de peste 600.000 de locuri. Această fragmentare a pieței, în care tot mai multe pensiuni și hoteluri se luptă pentru un număr mai mic de clienți, pune presiune pe profitabilitatea operatorilor, în special în segmentul de trei stele, care deține aproape jumătate din totalul locurilor disponibile la nivel național.

Destinații reziliente și creșterea segmentului de city break

Deși cifrele generale sunt pe minus, anumite segmente și zone geografice reușesc să își mențină atractivitatea. La munte, triunghiul format din Sinaia, Predeal și Poiana Brașov continuă să domine preferințele, concentrând majoritatea rezervărilor. De asemenea, sectorul balnear rămâne un pilon de stabilitate prin stațiuni consacrate precum Băile Felix sau Călimănești-Căciulata. O notă pozitivă vine din zona vacanțelor urbane scurte; segmentul de city break a crescut cu 8%, centre precum București, Brașov sau Iași devenind puncte de atracție pentru turiștii care caută experiențe culturale și gastronomice rapide.

Speranțe de revitalizare pentru sezonul estival

Perspectivele pentru lunile de vară rămân moderate, dar cu un potențial de redresare bazat pe reorientarea turiștilor către Litoral și Delta Dunării. Scumpirile din țările vecine și contextul geopolitic actual ar putea face ca oferta locală să redevină competitivă. Totodată, mediul de afaceri privește cu interes către noi inițiative legislative care vizează deductibilitatea voucherelor de vacanță direct din impozitul pe profit. O astfel de măsură ar putea injecta capitalul necesar în sector și ar putea stimula companiile să reia acordarea acestor beneficii către angajați, oferind turismului românesc impulsul necesar pentru a ieși din actualul impas.