PRINCIPALELE DECLARAȚII Nicușor Dan
Nicușor Dan: Această strategie vorbește despre securitate națională din perspectiva cetățeanului. Nu apărăm o abstracțiune – statul român – ci apărăm cetățeanul de pe acest teritoriu.
Asta ridică încrederea cetățeanului în statul român, care se poate traduce în disponibilitatea sa de a apăra această instituție complexă.
Să recunoaștem, există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății, a economiei, a așteptărilor cetățeanului și felul în care statul răspunde acestei întrebări.
Independență și solidaritate. Independență în sensul că statul va face ceva în felul în care oamenii de aici văd lumea și, în plan internațional, afirmarea acestei identități și a interesului. Pe de altă parte, solidaritate – respectul față de parteneri și de angajamentele pe care le-am luat.
Documentul are patru capitole importante: Contextul geopolitic, pentru că față de strategiile interioare s-au produs schimbări importante.
În primul rând este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli, avem un război în vecinătate de 3 ani și jumătate, avem conflicte pe glob în mai multe puncte și capacitatea internațională de a rezolva diplomatic aceste conflicte este diminuată.
Vedem o evoluție tehnologică accelerată și asta înseamnă inclusiv emergența inteligenței artificiale și cu cât timpul cineva îl petrecere pentru a se adapta cu atât decalajul față de ceilalți crește.
Vedem o importanță tot mai mare a rețelelor sociale și vedem campanii intense de manipulare și dezinformare.
Strategia are un capitol de amenințări, vulnerabilități, oportunități:
Războiul hibrid pe care în mod evident Rusia îl desfășoară împotriva României și multor state europene: vedem atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare, consecința acestor lucruri, presiuni asupra democrației și asupra statului de drept.
În plan internațional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică, Moldova, Ucraina, în zona Balcanilor de Vest, a Caucazului de Sud și a Orientului Mijlociu care creează premise de riscuri pentru Europa.
Riscuri și vulnerabilități interne: Aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri, pe corupție, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, declinul demografic și fragmentarea politicilor statutului în zona de tehnologie.
Avem, de asemenea, un nivel relativ scăzut în zona de cercetare, dezvoltare, inovare care devine tot mai importantă în competiția globală, iar în ceea ce privește societatea, un risc important este cantitatea redusă de activism civic.
Pe partea pozitivă: Există niște oportunități pe care România le are, una este evidentă, faptul că avem un parteneriat strategic cu SUA, suntem parte NATO și UE cu toate mecanismele, vreau să felicit Guvernul pentru programul SAFE, dacă vorbim de NATO să menționez acest program destinat flancului estic, Santinela estului.
Există oportunități importante pentru industria națională de apărare. O să avem din păcate o creștere globală a producției militare, România are oameni calificați, locuri, industrii conexe, experiență etc..
Poziția geografică este o oportunitate: România poate să devină un punct de conectivitate Europa – Asia, Portul Constanța este oportunitate, e foarte bine că în 2-3 ani va fi conectat și feroviar, și cu autostradă cu vestul Europei, Dunărea este o oportunitate iar dacă vorbim de Strategia UE la Marea Neagră a fost adoptat anul trecut.
În zona de tehnologie, chiar dacă nu suntem acum foarte bine organizați, România are potențial, avem calitatea forței de muncă, un sector privat competitiv.
Aș încheia oportunitățile cu românii din Diaspora, sunt milioane de oameni care s-au dovedit competitivi într-o piață mult mai competitivă ca a noastră și orice fel de colaborare cu acești oameni prin afaceri sau atragerea lor acasă poate să fie un uriaș plus pentru România.
În ceea ce privește ce este de făcut, ce ne propunem prin această strategie: În zona de apărare propriu-zisă, în mod evident consolidarea capacităților de apărare, întărirea colaborării cu partenerii noștri, fie că vorbim de SUA, NATO, UE, fie că vorbim de relațiile bilaterale și am menționat câteva dintre programele în care suntem angrenați.
În zona politici externe ne propunem să consolidăm parteneriatele strategice și să întărim rolul nostru în formatele multilaterale: UE, NATO, B9, Inițiativa celor trei mări, sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă tot mai pregnant.
Susținerea Republicii Moldova, un obiectiv important. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susține securitatea în Balcanii de Vest și vom susține integrarea statelor, e o condiție pentru viitor.
Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă, este un punct vulnerabil, dar poate să fie o mare oportunitate
ȘTIREA INIȚIALĂ
Documentul stabilește obiectivele, interesele și direcțiile de acțiune pentru instituțiile responsabile de apărare și securitate, reflectând o abordare modernă centrată pe cetățean, transparență și integritate. Președintele a subliniat că strategia nu se adresează doar statului, ci responsabilităților instituțiilor față de populație.
Conform lui Nicuşor Dan, strategia reflectă viziunea unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de beneficiile sale distincte, un stat construit în jurul cetăţenilor, dedicat respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cu instituţii moderne, transparente şi integre, dedicate exclusiv servirii interesului public.
„Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaţionale bazate pe reguli de unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacităţii organismelor internaţionale de a-şi îndeplini vocaţia fondatoare. În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea informațională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecţionismului, sabotajului şi perturbarea infrastructurii critice şi creşterea ameninţărilor transnaţionale şi transfrontaliere. În acest context, asigurarea securităţii cetăţeanului şi a întregii societăţi reclamă o abordare transparentă şi colaborativă, cu instituţii funcţionând într-o logică de cooperare onestă şi responsabilă, deschise controlului cetăţenesc şi oferind, astfel, garanţii reale că România devine un stat rezistent la şocuri interne sau exteme, capabil să răspundă în mod adecvat noilor ameninţări şi riscuri de securitate”, preciza şeful statului.
Contextul internațional dificil, marcat de agresiuni hibride și conflicte regionale, a fost un factor decisiv pentru document, care propune un concept de „independență solidară” prin cooperare strânsă cu NATO și Uniunea Europeană. Președintele a evidențiat nevoia ca România să își consolideze influența în regiune și să își întărească poziția internațională. În plus, strategia reflectă și nevoia combaterii corupției, care afectează capacitatea defensivă a statului și încrederea cetățenilor.
„În lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internaţional de securitate de după cel de-Al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-şi interesele naţionale, în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii săi. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 semnalează o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO şi al UE şi după accederea proximă la OCDE, România trebuie să îşi propună extinderea influenţei în regiunea de interes imediat şi proiectarea mai fermă a intereselor româneşti pe plan internaţional. Strategia constituie cadrul fundamental pentru adaptarea şi/sau revizuirea strategiilor sectoriale existente sau pentru refacerea acestora, acolo unde este cazul, precum şi pentru elaborarea strategiilor sectoriale viitoare. Având în vedere cele prezentate mai sus, supun aprobării Parlamentului Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, astfel încât România să aibă, în cel mai scurt timp, o nouă Strategie Naţională de Apărare a Ţării, adaptată provocărilor de securitate cu care ne confruntăm în prezent şi în următorii ani”, arată preşedintele în scrisoarea către Parlament.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că noua strategiă pune accent pe modernizarea instituțiilor și pe o cooperare bazată pe date și eficiență. Adoptarea acestui cadru strategic va permite actualizarea planurilor sectoriale privind ordinea publică, securitatea cibernetică și protecția civilă, aliniind România la cerințele și realitățile geopolitice post-2022.
