Interesul românilor pentru un loc de muncă în afara granițelor traversează o perioadă de declin accentuat, alimentată de un context internațional marcat de incertitudine. Datele recente furnizate de platforma eJobs relevă o realitate surprinzătoare: de la începutul anului, s-au înregistrat doar 28.000 de aplicări pentru posturile din străinătate, cifră care reprezintă un infim procent de 1% din volumul total de candidaturi. Această reticență nu pare a fi una de moment, sondajele indicând faptul că majoritatea candidaților preferă stabilitatea de acasă. Mai mult de 60% dintre cei chestionați exclud categoric varianta plecării, în timp ce un segment important condiționează o eventuală relocare doar de eșecul găsirii unui loc de muncă satisfăcător în România. O tendință nouă este reprezentată de cei care ar lucra pentru angajatori străini, însă doar în regim remote, fără a părăsi țara.
Geopolitica joacă un rol crucial în reconfigurarea hărții preferințelor. Dacă Germania și Olanda rămân destinații de top, tensiunile din Orientul Mijlociu au provocat schimbări imediate în clasament. Cipru a coborât drastic în topul preferințelor, iar Emiratele Arabe Unite au pierdut și ele teren. În schimb, românii se orientează acum către piețe considerate mai sigure sau mai familiare, precum Spania, Italia și Grecia, unde prezența unor comunități mari de conaționali facilitează integrarea. Din punct de vedere profesional, domeniile de interes s-au diversificat: pe lângă sectoarele tradiționale precum transporturile, turismul sau retailul, segmentul asigurărilor a urcat surprinzător în ierarhie, depășind domenii consacrate ca serviciile sau construcțiile.
Profilul celor care încă mai vizează străinătatea este unul bine definit, fiind dominat de segmentul de vârstă 25–35 de ani și de tinerii aflați la început de drum. Pe măsură ce înaintează în vârstă, românii devin mult mai reticenți la ideea unei schimbări majore, candidații de peste 45 de ani fiind cei mai puțin activi în acest sens. Interesant este faptul că apetitul pentru mobilitate externă se manifestă la extremele pregătirii educaționale, fiind vizibil în egală măsură la muncitorii calificați și la absolvenții de studii superioare cu o experiență medie, de până la cinci ani.
Deși entuziasmul candidaților este în scădere, piața externă rămâne extrem de deschisă. Angajatorii din țări precum Germania, Olanda, Ungaria sau chiar SUA continuă să caute activ forță de muncă din România, punând la dispoziție mii de posturi în sectoare vitale precum sănătatea, construcțiile și industria auto. Se caută cu precădere profiluri mid-level și entry-level, exact categoriile care, în prezent, analizează cu mult mai multă prudență raportul dintre avantajele financiare oferite de „străinătate” și riscurile unui mediu global tot mai instabil.
