Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a publicat un raport de 434 de pagini privind încălcările drepturilor cetățenilor ruși în străinătate, un document al cărui ton și conținut generează îngrijorări majore privind securitatea Republicii Moldova și a României.
Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022
Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022, sugerând că la Chișinău s-ar fi instalat un „regim totalitar” sub conducerea Maiei Sandu. Kremlinul acuză guvernul moldovean că, sub influența „curatorilor” occidentali, urmărește o rupere completă de legăturile istorice și culturale cu Rusia, adoptând politici de „derusificare” și susținând ideologii neonaziste.
Raportul prezintă o paralelă explicită între politicile actuale de la Chișinău și cele ale foștilor și actualilor lideri ucraineni, susținând că se încearcă „anularea” trecutului sovietic și eradicarea influenței culturale ruse. O temă centrală a documentului o reprezintă „românizarea” Moldovei, Moscova considerând că redenumirea oficială a limbii de stat în „română” și posesia cetățeniei române de către oficialii moldoveni sunt pași către distrugerea identității naționale moldovenești.
România este vizată direct prin 43 de referiri acuzatoare
De asemenea, România este vizată direct prin 43 de referiri acuzatoare, fiind criticată pentru modernizarea cimitirelor soldaților români din Al Doilea Război Mondial și pentru promovarea unei viziuni istorice pe care Rusia o consideră „revizionistă”.
Moscova detaliază o serie de amenințări la adresa „compatrioților”, enumerând eliminarea limbii ruse din viața publică, blocarea portalurilor de știri și a canalelor TV, precum și încercarea de a înlocui Biserica Ortodoxă legată de Patriarhia Moscovei cu Mitropolia Basarabiei.
Sunt menționate incidente de discriminare la punctele de frontieră și în unitățile medicale, toate acestea fiind folosite pentru a contura imaginea unui mediu ostil. Prin utilizarea unor termeni precum „genocid cultural”, „regim neonazist” și „necesitatea protejării rezidenților vorbitori de limbă rusă”, raportul pare să construiască un alibi informațional pentru o eventuală agresiune militară viitoare, transformând retorica diplomatică într-un instrument de justificare a unui posibil conflict armat în regiune.
