Salariații români care pot pierde peste 700 de lei din salariu. Calculele BNS

"Odată cu eliminarea acestor facilități, impactul va fi că din actualul brut de 4.000 de lei va trebui plătită contribuția la CASS, care înseamnă 400 lei, impozitul pe venit încă 230 lei, contribuția asigurătorie pentru muncă 90 lei. Deci în urma eliminării facilității, salariul minim net a lucrătorilor se va diminua cu 780 lei", a explicat Costin.

Ramona Văleanu, de la BNS, a subliniat că, prin acordul făcut cu sectorul de construcții, facilitățile fiscale trebuie să fie eliminate treptat, între 2025 și 2028.

"Semnat, da, până în 2028, asumat prin PNRR și aprobat de Comisia Europeană, pentru că s-au dus cu PNRR-ul la Comisia Europeană. Și acolo spune că facilitățile fiscale vor fi eliminate treptat între 2025 și 2028. Păi ce încredere poți să ai în ceva, în nu știu, în Guvernul care îți spune pe gură, a semnat un document și l-a asumat, l-a dus la aprobare și peste noapte vine cu altceva? Ce putem crede?", a spus reprezentanta BNS.

Conform datelor prezentate de Federația Generală a Sindicatelor "Familia", de aceste facilități fiscale beneficiază circa 550.000 de angajați, din care 100.000 în industria producătoare de materiale de construcții, iar contribuția la Fondul de pensii este de 5,61 miliarde lei pe an.

Efectele facilităților, sunt, potrivit sindicaliștilor: reducerea evaziunii în construcții; investiții în dezvoltarea profesională a angajaților; creșterea volumului activității în construcții, care a dus la colectarea de taxe mai mari în sector (impozit pe venituri, impozit pe dividende etc); majorarea ponderii sectorului în PIB; încetinirea exodului forței de muncă către alte țări din Europa, dar și readucerea lucrătorilor români acasă, scrie Agerpres.

Dacă facilitățile vor fi eliminate, semnalează sindicaliștii, va încetini creșterea sectorului și contribuția sa la PIB, se vor înregistra întârzieri la proiectele prin Planul Național de Redresare și Reziliență sau vor fi efectuate lucrări de proastă calitate. De asemenea, există riscul reducerii capacității de absorbție a fondurilor europene cu circa 20%, până în 2030, și vor crește cazurile de muncă nedeclarată sau sub-declarată, iar lucrătorii calificați vor pleca spre alte țări din UE etc.

În opinia reprezentanților BNS, renunțarea la facilitatea fiscală s-ar putea absorbi prin: negocierea și încheierea unui contract colectiv de sector și includerea unui mecanism pentru menținerea veniturilor salariale nete pentru angajații din sector; eliminarea treptată a facilității cu respectarea calendarului asumat prin PNRR; ajustarea alocărilor financiare pentru lucrările de investiții finanțate de stat sau din fonduri europene astfel încât să le permită constructorilor să-și ajusteze costurile cu personalul; pregătirea unei politici salariale a sectorului pentru următorii ani care să aducă o reechilibrare a salariilor în special în sectorul privat; modificarea legislației achizițiilor publice și introducerea de clauze sociale; pregătirea unui pachet de măsuri pentru reducerea muncii la negru și la gri în sector, inclusiv introducerea cardului lucrătorilor din Construcții.

UE n-a fost convinsă să elimine pragul de 9,4% din PIB pentru pensii. Care e planul de rezervă al Guvernului? - SURSE

Pe de altă parte, președintele BNS a subliniat că România nu a avut în ultimii 33 de ani "vreo preocupare" legată de politici publice care să vizeze cetățenii în vârstă de muncă.

"România este o țară care n-a avut niciodată în ultimii 33 de ani vreo preocupare din punct de vedere al vreunei politici publice vizavi de cetățenii săi în vârstă de muncă. Când zic acest lucru, preocupare, aici discutăm de la politica de educare, de formare profesională a adulților, de salarizare, condiții de muncă, de migrație. Habar n-avem, nu ne-a interesat. Și astăzi decontăm acest dispreț total față de forța de muncă. Nu există cifre. Dacă întrebați astăzi câți români se duc la muncă sezonieră, la munci agricole, nimeni nu o să vă răspundă, pentru că există acest tip de mișcare liberă în piața muncii europene, iar România nu are niciun fel de sistem care să-i permită să aibă informații în timp real despre situația cetățenilor săi în vârstă de muncă. Unde lucrează? Sunt în România? Lucrează afară? Beneficiază de asistență socială, sunt în vreun program, ceva? Nu există. N-a existat până acum nimeni care să vrea, mă refer la cei care au guvernat, care să aibă vreo preocupare față de salariați.(...) Până când a început războiul în Ucraina, eram pe locul doi la nivel planetar, după Siria, la migrație. Atunci când eram întrebat în reuniune la Bruxelles: ce se întâmplă în țara voastră, pentru că înțelegem că cei din Siria migrează ca o consecință a unui război civil, ce se întâmplă în țara voastră de migrează ăștia pe capete, pleacă în lumea largă? Și am spus: un război al clasei politice cu proprii cetățeni. De care nu îi pasă", a afirmat Dumitru Costin.

Când se face reforma pensiilor speciale din România - Anunțul premierului Marcel Ciolacu pentru banii din tranșa 3 PNRR