România pierde anual peste 10 miliarde de euro din cauza tulburărilor neuropsihice, se arată într-un studiu realizat la nivel european.
Un studiu realizat recent la nivel european asupra impactului economic al tulburărilor neuropsihice arată că, în 2010, costurile totale generate de aceste afecţiuni au fost de 798 miliarde euro la nivel european şi de 11 miliarde euro în România, potrivit cotidianului Romania Liberă.
În Europa, costul mediu pentru impactul bolilor neuro-psihice este de 5.550 euro anual per capita, iar în România, de 525 euro.
La nivel european, în fiecare an, 1 din 15 persoane suferă de un episod depresiv major (aproximativ 6%). Dacă sunt luate în considerare şi tulburările anxioase şi toate formele de depresie, această cifră ajunge la 4 din 15 (26%).
Mai mult, tulburările depresive sunt răspunzătoare pentru 12,4% din totalul anilor de incapacitate generaţi de toate bolile fizice şi psihice, ceea ce face ca depresia să fie boala cronică cu cel mai mare impact profesional, social şi economic la nivel european. Impactul negativ cel mai semnificativ al depresiei este cel asupra economiei reale.
"Ţările din Europa au pierdut 92 miliarde de euro doar din cauza tulburărilor depresive majore, care au afectat peste 30 de milioane de persoane. În ţara noastră, impactul tulburărilor depresive majore a generat costuri de 1,26 miliarde de euro. Prin urmare, având în vedere PIB-ul României din 2010 de 124 miliarde de euro, rezultă că, anual, România pierde peste 1% din produsul intern brut din cauza costurilor generate de tulburările depresive majore. Astfel, costurile generate de afecţiunile neuropsihice sunt comparabile cu cele generate de cele cardio-vasculare, cancer şi diabet la un loc", a declarat psihologul Andreea Enache-Ţonoiu, director general al Centrului Medical Bellanima, primul centru medical din România dedicat tratării depresiei şi afecţiunilor psihice asociate.
În cazul tulburărilor depresive majore, costurile generate sunt distribuite astfel: 26% costuri medicale directe (spitalizare, medicaţie, servicii de psihiatrie şi psihoterapie, servicii medicale pentru complicaţiile psihosomatice), 15% costuri nemedicale directe (servicii sociale, îngrijire la domiciliu, centre de îngrijire şi recuperare) şi 59% costuri indirecte (scăderea productivităţii la locul de muncă, concedii medicale, pensii pe caz de boală, absenteism, şomaj de lungă durată).