România anului 2026 se află într-un moment de profundă introspecție în ceea ce privește securitatea, conform celui mai recent „Barometru al Securității Naționale”. Studiul, realizat de INSCOP Research la comanda Strategic Thinking Group, relevă o societate fracturată: aproape jumătate dintre cetățeni (46.4%) privesc țara ca fiind nesigură, în timp ce un procent similar (51.1%) încă mai resimte un sentiment de stabilitate.
Profilul percepției: Cine se simte în siguranță?
Sentimentul de protecție nu este distribuit uniform. În timp ce bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din marile metropole (votanți PNL și USR) tind să aibă încredere în reziliența statului, la polul opus se află un segment vulnerabil. Femeile, seniorii de peste 60 de ani, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural (adesea simpatizanți AUR) resimt mult mai acut spectrul insecurității.
Amenințările: Corupția, mai periculoasă decât tancurile
Interesant este faptul că, deși contextul geopolitic este tensionat, românii văd cel mai mare pericol nu la graniță, ci în interior. Corupția rămâne inamicul numărul unu (35.3%), urmată îndeaproape de formele moderne de agresiune: dezinformarea și manipularea (19.4%), precum și instabilitatea economică (18.7%). Amenințarea unui atac militar direct este menționată de doar 5.8% dintre respondenți, fiind devansată de teama de război hibrid și atacuri cibernetice.
Spectrul războiului și busola alianțelor
Teama de o implicare directă într-un conflict armat a cunoscut o creștere vizibilă în primăvara anului 2026, urcând de la 31% la aproape 37% în doar câteva săptămâni, pe fondul tensiunilor internaționale. Cu toate acestea, busola strategică a României rămâne ferm orientată către Vest.
Peste 76% dintre români susțin direcția euro-atlantică, în timp ce curentul pro-Est (Rusia, China) stagnează la aproximativ 10%. Deși există voci care cer ieșirea din NATO (11.8%) sau din UE (22.2%), marea majoritate a populației vede în aceste organizații singura garanție de supraviețuire. În eventualitatea unui atac, românii se bazează în primul rând pe Articolul 5 al NATO și pe parteneriatele strategice, având cea mai mare încredere că SUA, Germania și Franța își vor respecta obligațiile de apărare.
Consens pentru investiții în armament
O concluzie categorică a studiului este dorința de modernizare. 75% dintre români sunt de acord cu creșterea cheltuielilor pentru apărare, considerând crucial ca statul să investească în industria internă și în tehnologii de vârf.
Dronele: Peste 72% susțin integrarea sistemelor aeriene fără pilot în armată.
Educația: Există un sprijin masiv (81%) pentru introducerea cursurilor de operatori de drone în licee și facultăți.
Reziliența civilă: Românii cer aproape în unanimitate (peste 90%) programe de pregătire pentru situații de criză, de la cursuri de prim ajutor și proceduri de evacuare, până la metode de detectare a dezinformării.
Umbrela nucleară și limitele ospitalității
Deși Franța este un aliat apreciat, propunerea de extindere a „umbrelei nucleare” franceze împarte opinia publică, iar ideea de a găzdui arme nucleare pe teritoriul României este respinsă categoric de peste jumătate din populație (52.9% fiind total împotrivă).
Sondajul a fost realizat în două valuri (februarie și martie 2026) prin metoda CATI, pe eșantioane de 1100 de persoane, cu o eroare de ± 2.9%.
