Dacă situația nu este remediată în termenul stabilit, cazul ar putea ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar sancțiunile financiare nu sunt excluse.
Anunțul a fost făcut miercuri de reprezentanții Comisiei Europene, care au precizat că primul pas în această procedură a fost trimiterea unei scrisori de punere în întârziere către cele două state membre, în cadrul dosarului INFR(2026)2033. Motivul este faptul că România și Austria nu au furnizat toate datele solicitate în Planurile naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice, documente care ar fi trebuit actualizate și raportate până la data de 15 martie 2025.
Ce reprezintă PNIESC și de ce este important
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, cunoscut sub acronimul PNIESC, este documentul prin care fiecare stat membru al Uniunii Europene arată cum intenționează să își atingă obiectivele energetice și climatice.
În cazul României, acest plan a fost publicat de Comisia Europeană în octombrie 2024, în perioada în care Ministerul Energiei era condus de Sebastian Burduja.
Documentul include 89 de politici și măsuri suplimentare menite să accelereze tranziția energetică. Printre direcțiile principale se află creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, reducerea consistentă a emisiilor de gaze cu efect de seră și introducerea unor soluții inovatoare în mai multe sectoare ale economiei.
Unul dintre obiectivele centrale ale planului este reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 85% până în anul 2030, raportat la nivelul înregistrat în 1990. De asemenea, România și-a propus să ajungă la neutralitate climatică înainte de anul 2045, devansând astfel ținta europeană stabilită inițial pentru 2050.
În același timp, strategia energetică a României prevede ca până în 2030 aproximativ 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile. Energia eoliană, cea solară și biomasa sunt considerate principalele motoare pentru atingerea acestui obiectiv.
Obligațiile statelor membre
Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunii climatice, respectiv Regulamentul (UE) 2018/1999, obligă statele membre să transmită periodic rapoarte către Comisia Europeană cu privire la progresul înregistrat în implementarea planurilor naționale.
Aceste rapoarte trebuie depuse o dată la doi ani și trebuie să arate în ce măsură sunt respectate obiectivele stabilite în domenii esențiale precum decarbonizarea economiei, eficiența energetică, funcționarea pieței interne a energiei, securitatea energetică, dar și cercetarea, inovarea și competitivitatea.
Termenul limită pentru raportarea progreselor în perioada 2021–2030 a fost stabilit pentru 15 martie 2025. Potrivit Comisiei Europene, România și Austria nu au transmis toate informațiile necesare până la această dată.
Oficialii de la Bruxelles au subliniat importanța acestor documente pentru monitorizarea evoluției politicilor energetice și climatice la nivel european.
„Prezentarea PNIESC-urilor este considerată completă atunci când sunt furnizate toate informațiile necesare. PNIESC-urile sunt cruciale, deoarece demonstrează modul în care guvernele naționale își îndeplinesc obiectivele energetice și climatice, așa cum sunt exprimate în planurile lor naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice, în toate dimensiunile uniunii energetice. Acestea sunt esențiale pentru ca Comisia să poată urmări progresele Uniunii în direcția atingerii obiectivelor sale comune. Având în vedere că Austria și România nu și-au îndeplinit obligația până la termenul legal, Comisia a decis să le trimită o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să își prezinte NECPR-ul complet fără întârzieri nejustificate”, au transmis oficialii de la Bruxelles.
Ce se poate întâmpla în continuare
Procedura de infringement se află abia în prima etapă. În acest moment, România și Austria au la dispoziție două luni pentru a răspunde solicitărilor formulate de Comisia Europeană și pentru a transmite informațiile lipsă.
Dacă răspunsul autorităților nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, care reprezintă a doua etapă a procedurii. În cazul în care situația nu este remediată nici după acest pas, executivul european poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Într-un astfel de scenariu, judecătorii CJUE pot impune sancțiuni financiare statelor care nu respectă legislația europeană.
Anunțul făcut miercuri face parte dintr-un pachet mai amplu de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor de către statele membre. Potrivit Comisiei Europene, în cadrul acestui pachet au fost trimise în total 35 de scrisori de punere în întârziere și 16 avize motivate.
De asemenea, executivul european a decis să trimită două cazuri direct în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. În paralel, 44 de proceduri au fost închise, după ce statele vizate au colaborat cu instituțiile europene și au corectat neregulile semnalate, asigurând respectarea legislației Uniunii.
