România a ajuns polul frigului în Europa. Specialiștii avertizează: dispare primăvara!

Frigul s-a resimțit și în alte orașe importante, precum Brașov, Cluj-Napoca, Sibiu sau Deva, unde maximele au rămas negative. În același timp, în nordul Europei temperaturile sunt neobișnuit de ridicate, ajungând chiar și la 20 de grade Celsius, ceea ce accentuează contrastul.

Meteorologii spun că acest episod de frig se va menține până în weekend, însă ulterior vremea ar urma să se încălzească treptat. Pentru a înțelege mai bine de ce apar astfel de schimbări bruște, climatologul Mircea Duțu a explicat în exclusivitate pentru Realitatea PLUS că nu este vorba despre un fenomen complet neobișnuit, ci mai degrabă despre o combinație de factori care îl fac mai intens și mai frecvent decât în alți ani.

Val de aer rece în România

„Primăvara a încetat să mai aibă manifestările meteorologice asociate în mod tradițional, nu din punct de vedere astronomic, pentru că cele patru anotimpuri sunt definite diferit din această perspectivă. Astfel de episoade, cu intruziuni rapide de aer rece, care duc la scăderi bruște de temperatură, risc de îngheț la sol, ploi reci chiar și la altitudini mai joase și ninsori la munte, nu sunt complet neobișnuite la sfârșit de aprilie și început de mai.

În zona neobișnuitului intră însă mai ales intensitatea și frecvența lor. Practic, într-un aprilie care, în mod normal, are o evoluție relativ stabilă, au dominat perioadele cu temperaturi sub normă și precipitații apropiate de specificul sezonului rece. Este, posibil, și o consecință a iernii mai riguroase din acest an, dar și a unui vortex polar mai instabil decât de obicei.

În acest context, ați amintit corect că la poli s-au înregistrat temperaturi neobișnuit de ridicate. Se pare că un episod din februarie, care a contribuit și la iarna mai rece, a avut efecte care se resimt și acum, la două luni distanță. Atunci s-au înregistrat câteva zile cu diferențe de 40–50 de grade față de normal, un șoc termic care a dus la slăbirea vortexului polar.

Când vine căldura în România

Concret, am asistat la un fenomen meteorologic mai rar pentru această perioadă, așa-numitul blocaj de tip omega. Acesta s-a manifestat prin formarea unui anticiclon puternic în nordul Europei, care a acționat ca o barieră și a deviat aerul arctic spre estul continentului. Se pune, desigur, și întrebarea dacă nu cumva ne apropiem de perioada așa-numiților „Sfinți de gheață”, cele trei zile din calendarul european asociate, în mod tradițional, cu ultimele înghețuri de primăvară, de obicei între 11 și 13 mai. Este posibil, însă, dincolo de tradiții, rămâne această confruntare specifică sezonului dintre aerul cald subtropical și cel rece arctic, care, anul acesta, pare mai greu de stabilizat.

Partea bună este că, în zilele următoare, temperaturile vor începe să crească treptat. Soarele va deveni din ce în ce mai puternic, iar după jumătatea săptămânii viitoare sunt așteptate valori ridicate, chiar peste 25 de grade Celsius, pragul care marchează instalarea zilelor cu adevărat calde.

Cum sunt afectate culturile

Aceste episoade târzii de îngheț afectează în primul rând pomii înfloriți în această perioadă și, de obicei, agricultorii, care sunt deosebit de prudenți și evită să cultive în câmp deschis o serie de soiuri de legume deosebit de sensibile, cum sunt, de pildă, roșiile sau dovleceii, și le amână în mod adițional după această perioadă. Este de așteptat de asemenea ca în zonele în care au coborât sau s-au apropiat de zero grade, să se înregistreze o serie de pagube în privința pomiculturii și agriculturii. În orice caz, totuși, suntem într-o perioadă în care tehnica și tehnologia agricolă au avansat puternic și oamenii prevăzători nu scapă din vedere că pot să intervină episoade de acest gen până spre jumătatea lunii mai”, a declarat climatologul.