Produsul tradițional "Cârnați din topor din Vâlcea" a demarat procesul pentru obținerea protecției europene. Care sunt ingredientele speciale ce fac diferența

"După depunerea documentației la Ministerul Agriculturii, urmează procedura de evaluare a conformității dosarului de înregistrare, iar în cazul în care vor fi solicitate completări, acestea se vor depune în cel mult 30 de zile. Dosarul va fi publicat pe site-ul ministerului pentru o perioadă de opoziție națională de 60 de zile, iar după acest termen, produsul "Cârnați din topor din Vâlcea" devine automat protejat pe teritoriul național până la înregistrarea acestuia la nivel european. Ulterior, România va depune cerere la Comisia Europeană (CE) pentru dobândirea protecției pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP), care va fi înregistrată în sistemul 'eAmbrosia'. Urmează o nouă evaluare la nivelul Comisiei, apoi perioada de opoziție europeană de 90 de zile, după care are loc înregistrarea și publicarea în Jurnalul Oficial al UE", a declarat, pentru Agerpres, Ionuț Diaconeasa, consilier în Ministerul Agriculturii.

"Cârnații din topor din Vâlcea" sunt făcuți tradițional după rețete vechi de o sută de ani, cu materie primă și ingrediente din arealul geografic delimitat, care cuprinde șapte comune din județul Vâlcea: Mihăești, Ocnele Mari, Frâncești, Popești, Roești, Lăpușata și Roșiile. Produsul este atestat tradițional la MADR sub brandul "Ca Altădată" al producătorului Avi-Giis din Vâlcea, care face parte din grupul aplicant.

De ce li se spune acestor cârnați "din topor" și ce este special la acest produs, a explicat președintele asociației vâlcene, Florin-Felix Gigîrtu.

"Păstrarea tradiției la prepararea cărnii de porc este străveche pentru zona noastră, iar produsul tradițional necesită multă manoperă și cunoaștere, pentru că foarte multe procese se fac manual. Pentru cârnații "din topor" este foarte importantă alegerea cărnii și tocarea acesteia cu toporul în bucăți mari. Toporul, barda și satârul erau uneltele locale des folosite în gospodării. Și în zilele noastre se toacă carnea tot manual, cu satârul, e o unealtă mai modernă, dar e tot ca un topor. Ideea este că dacă toci altfel sau cu altceva se schimbă gustul cărnii", a declarat președintele asociației.

Acesta a subliniat că alte caracteristici specifice acestui produs, care se păstrează tot din vechime, sunt sarea folosită la prepararea cârnaților, care provine numai de la Salina Ocnele Mari, și afumarea la rece și la cald numai cu lemn de fag.

Cum face bani Cristian Cioacă după ce a ieșit din închisoare. Fostul polițist se ferește de ochii lumii

"Folosim la prepararea cârnaților doar sarea de la Ocnele Mari. Pe vremea bunicilor se mergea cu căruțele după sare la Ocnele Mari, trebuiau să se strângă câte 10-20 de care, să facă un grup, pentru că se trecea printr-o zonă cu păduri, iar pădurea Cotoșman era renumită pentru că erau hoți și haiduci. Făceau o zi până la Ocnele Mari și se aștepta de multe ori încă o zi dacă sarea nu era scoasă. Și în zilele noastre folosim numai sarea de la Ocnele Mari pentru cârnații "din topor" deoarece are niște proprietăți diferite față de sarea pe care o găsim în comerț. Are câteva minerale în plus și noi am pus la dosar analizele care atestă acest lucru. O altă caracteristică este partea de afumat, care se face numai cu lemn de fag, într-adevăr întreg arealul este bogat în păduri de fag, dar și gustul cel mai bun este dat de fag. De exemplu, stejarul afumă prea rău și îi dă un gust iute. Au loc practic două afumări, una la rece și una la cald, iar acest lucru a apărut tot dintr-o necesitate, însă tradiția s-a păstrat până în zilele noastre. Practic, când bunicii noștri făceau cârnații îi atârnau deasupra unui cuptor mai mare și îi lăsau acolo să se scurgă, să o ia domol, nu aveau o grabă în sensul acesta și abia la sfârșit când trebuia să îi definitiveze dădeau un foc mai tare", a explicat reprezentantul asociației.

De asemenea, la prepararea cârnaților se folosesc puține condimente, toate naturale, și anume: usturoi, cimbru și piper, pe lângă sarea de la Ocnele Mari.

Produsul este recunoscut la nivel național, mai ales în partea de sud a Românei, inclusiv în Capitală, producătorul fiind prezent cu acesta în târguri, supermarketuri, restaurante și chiar în online, dar a trecut și granițele țării odată cu participarea la marile târguri internaționale de profil.

Un alt produs tradițional atestat la MADR, tot sub brandul "Ca Altădată", pe care asociația intenționează să depună în perioada următoare documentația la minister pentru înregistrare europeană este "Carnea afumată la garniță din Vâlcea".

"Carnea afumată la garniță din Vâlcea" este carnea care se producea în gospodăriile țărănești după ce se tăia porcul. Practic, se urmărea o conservare a cărnii, pentru că nu se putea mânca tot și aveau nevoie să împingă procesul de conservare până spre primăvară, chiar și până în vară, pentru că de multe ori când mergeau la coasă luau la pachet carne la garniță. La garniță se bagă și cârnații aceștia din topor, dar și spată, pulpă, cotlet de porc, tăiate bucăți și afumate, după care se prăjesc în untură. Toate împreună se bagă la garniță în untura în care au fost prăjite", a explicat acesta.

Alertă la Ambasada Rusiei din București. Pirotehniștii au intervenit de urgență

În prezent, la nivel național sunt 765 de produse tradiționale atestate de MADR, cele mai multe fiind cele din carne și produse din carne (309), lapte și produse din lapte (140), legume și fructe (124), pâine, produse de panificație și patiserie (120), pește (30), dar sunt atestate și băuturi (35).

La nivel european, România are recunoscute și protejate 13 produse, din care 11 cu Indicație Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu Icre de Știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibănești și un alt produs cu Specialitate Tradițională Garantată (STG) - Salată tradițională cu icre de crap.

Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virșli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc.

Dintre cele 1.760 de produse alimentare din statele-membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar 13 sunt produse alimentare românești.

Poliția digitală a Europei a luat în vizor inteligența artificială generativă. Cum vrea să împiedice trucajele care pot păcăli alegătorii