Procurorii, mesaj TRANȘANT pentru ministrul Justiției

AMASP are un mesaj tranșant pentru ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

”Referitor la declarațiile domnului ministru al justiției, Cătălin Predoiu, din data de 05.11.2019 în ceea ce privește declanșarea selecției pentru ocuparea funcțiilor „de procuror de rang înalt” și raportat la unele solicitări, vehiculate în spațiul public, de amânare a susținerii concursurilor pentru ocuparea acestor funcții vacante, AMASP, asociație profesională a procurorilor, face următoarele precizări:
Prin raportul din 13.11.2018 privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, Comisia Europeană recomanda luarea următoarelor măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate a fi survenit în cadrul sistemului de justiție, în cursul anului 2018:
„- Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt;
- Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție;
- Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017”.
Subsecvent evoluțiilor înregistrate în cursul anului 2019, raportul MCV dat publicității la data de 22.10.2019 reamintește inițial recomandarea nr. 1 formulată în cursul anului 2017, și anume punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
Pentru a sublinia, mai apoi, efectele interimatului în ocuparea unor funcții de o asemenea anvergură, Comisia Europeană învederează, nu doar cu referire directă la activitatea DNA, ci ca o concluzie general valabilă, împrejurarea potrivit căreia „caracterul temporar al numirilor interimare adaugă un element de incertitudine și vulnerabilitate”.
Având în vedere, totodată, reglementarea instituită în articolul 131 al.1 din Constituția României, potrivit căreia “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”, AMASP susține ipoteza potrivit căreia interimatul în exercitarea funcțiilor de rang înalt din cadrul Ministerului Public nu este susceptibil de a conduce la urmărirea realizării unor obiective specifice unui plan de management instituțional, nefiind compatibil cu noțiunea de implementare a unor strategii pe termen lung și a asumării răspunderii aferente.
Nici Comisia Europeană, astfel cum am arătat mai sus, și nici Comisia de la Veneția nu au solicitat autorităților române suspendarea proceselor de numire în funcțiile din cadrul Ministerului Public, ci au recomandat desfășurarea lor conform unor criterii clare, transparente, cu luarea în considerare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
De altfel, soluția amânării desfășurării acestor procese de selecție până la modificarea cadrului legal este complet neoportună, având în vedere probabilitatea ca respectând cerințele de consultare a corpului magistraților și urmând procedura de dezbatere parlamentară, un nou cadru legal să nu poată lua ființă mai devreme de un orizont temporal cuantificabil în luni, dacă nu ani de zile.
Așadar, AMASP salută inițiativa ministrului Justiției, domnul Cătălin Predoiu, de a relansa concursurile de numire în aceste funcții, atrăgând atenția, totodată, asupra unor opinii de referință ale Comisiei de la Veneția în domeniul tendințelor europene referitoare la independența procurorului, standarde raportat la care apreciem că ar trebui să se desfășoare procesul de selecție, astfel:
În cadrul opiniei CDL-AD (2014)010, Avizul nr. 731/2013 adoptat în cea de-a 98-a sesiune plenară (Veneția, 21-22 martie 2014) cu privire la proiectul de lege vizând inițiativa de revizuire a Constituției României, par. 184, 185, Comisia de la Veneția a statuat că “există pe plan european o tendință a întăririi independenței Ministerului Public, mai degrabă decât a subordonării sau atașării sale puterii executive”. Comisia notează, deopotrivă, “că în puținele țări în care Ministerul Public este subordonat puterii executive, aceasta din urmă este extrem de diligentă în a se abține de la orice ingerință în activitatea procurorului, întrucât simpla aparență a existenței unei intervenții este identic dăunătoare uneia efective. Comisia a reamintit importanța unei reglementări unitare și coerente a statutului procurorului, însoțită de garanții clare, solide și eficiente ale independenței sale, invitând autoritățile române să revizuiască normele incidente în sensul statuat, sub aspectul acoperirii lacunelor în materia coerenței și garanțiilor bunei funcționări a Ministerului Public. ”
Totodată, în cadrul opiniei CDL (1995)073rev., capitolul 11, par. 16, exprimată cu privire la principiile fundamentale ale Constituției ungare, Comisia de la Veneția a statuat că “principiul fundamental ce ar trebui să guverneze Ministerul Public într-un anumit stat este completa sa independență, niciun alt considerent nefiind la fel de important. Doar în condițiile în care acestă independență este garantată și protejată de lege, publicul va avea încredere în sistem, element esențial al unei societăți sănătoase”, se arată într-un comunicat de presă al asociației profesionale a procurorilor