Procurorii, mesaj TRANȘANT pentru ministrul Justiției

Saturday, 16 November 2019, 17:23 Sursă: Realitatea.NET

AMASP consideră că procedurile de numire a procurorului general al PICCJ și a procurorilor șefi DNA și DIICOT trebuie efectuate cu respectarea independenței Ministerului Public și prin stabilirea unei proceduri și unor criterii clare și obiective, în dialog cu corpul magistraților. Păstrarea pe termen nedeterminat a interimatului în aceste funcții poate vulnerabiliza sistemul judiciar.

Adaugă părerea ta

AMASP are un mesaj tranșant pentru ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

”Referitor la declaraţiile domnului ministru al justiţiei, Cătălin Predoiu, din data de 05.11.2019 în ceea ce priveşte declanşarea selecţiei pentru ocuparea funcţiilor „de procuror de rang înalt” şi raportat la unele solicitări, vehiculate în spaţiul public, de amânare a susţinerii concursurilor pentru ocuparea acestor funcţii vacante, AMASP, asociaţie profesională a procurorilor, face următoarele precizări:
Prin raportul din 13.11.2018 privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, Comisia Europeană recomanda luarea următoarelor măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate a fi survenit în cadrul sistemului de justiţie, în cursul anului 2018:
„- Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt;
- Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție;
- Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017”.
Subsecvent evoluţiilor înregistrate în cursul anului 2019, raportul MCV dat publicităţii la data de 22.10.2019 reaminteşte iniţial recomandarea nr. 1 formulată în cursul anului 2017, şi anume punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
Pentru a sublinia, mai apoi, efectele interimatului în ocuparea unor funcţii de o asemenea anvergură, Comisia Europeană învederează, nu doar cu referire directă la activitatea DNA, ci ca o concluzie general valabilă, împrejurarea potrivit căreia „caracterul temporar al numirilor interimare adaugă un element de incertitudine și vulnerabilitate”.
Având în vedere, totodată, reglementarea instituită în articolul 131 al.1 din Constituţia României, potrivit căreia “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, AMASP susţine ipoteza potrivit căreia interimatul în exercitarea funcţiilor de rang înalt din cadrul Ministerului Public nu este susceptibil de a conduce la urmărirea realizării unor obiective specifice unui plan de management instituţional, nefiind compatibil cu noţiunea de implementare a unor strategii pe termen lung şi a asumării răspunderii aferente.
Nici Comisia Europeană, astfel cum am arătat mai sus, şi nici Comisia de la Veneţia nu au solicitat autorităţilor române suspendarea proceselor de numire în funcţiile din cadrul Ministerului Public, ci au recomandat desfăşurarea lor conform unor criterii clare, transparente, cu luarea în considerare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
De altfel, soluţia amânării desfăşurării acestor procese de selecţie până la modificarea cadrului legal este complet neoportună, având în vedere probabilitatea ca respectând cerinţele de consultare a corpului magistraţilor şi urmând procedura de dezbatere parlamentară, un nou cadru legal să nu poată lua fiinţă mai devreme de un orizont temporal cuantificabil în luni, dacă nu ani de zile.
Aşadar, AMASP salută iniţiativa ministrului Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, de a relansa concursurile de numire în aceste funcţii, atrăgând atenţia, totodată, asupra unor opinii de referinţă ale Comisiei de la Veneţia în domeniul tendinţelor europene referitoare la independenţa procurorului, standarde raportat la care apreciem că ar trebui să se desfăşoare procesul de selecţie, astfel:
În cadrul opiniei CDL-AD (2014)010, Avizul nr. 731/2013 adoptat în cea de-a 98-a sesiune plenară (Veneţia, 21-22 martie 2014) cu privire la proiectul de lege vizând iniţiativa de revizuire a Constituţiei României, par. 184, 185, Comisia de la Veneţia a statuat că “există pe plan european o tendinţă a întăririi independenţei Ministerului Public, mai degrabă decât a subordonării sau ataşării sale puterii executive”. Comisia notează, deopotrivă, “că în puţinele ţări în care Ministerul Public este subordonat puterii executive, aceasta din urmă este extrem de diligentă în a se abţine de la orice ingerinţă în activitatea procurorului, întrucât simpla aparenţă a existenţei unei intervenţii este identic dăunătoare uneia efective. Comisia a reamintit importanţa unei reglementări unitare şi coerente a statutului procurorului, însoţită de garanţii clare, solide şi eficiente ale independenţei sale, invitând autorităţile române să revizuiască normele incidente în sensul statuat, sub aspectul acoperirii lacunelor în materia coerenţei şi garanţiilor bunei funcţionări a Ministerului Public. ”
Totodată, în cadrul opiniei CDL (1995)073rev., capitolul 11, par. 16, exprimată cu privire la principiile fundamentale ale Constituţiei ungare, Comisia de la Veneţia a statuat că “principiul fundamental ce ar trebui să guverneze Ministerul Public într-un anumit stat este completa sa independenţă, niciun alt considerent nefiind la fel de important. Doar în condiţiile în care acestă independenţă este garantată şi protejată de lege, publicul va avea încredere în sistem, element esenţial al unei societăţi sănătoase”, se arată într-un comunicat de presă al asociației profesionale a procurorilor

Comentarii Existente
2019-11-16 17:41:21
Marcel

Rrrrrit si ggggit

2019-11-16 19:31:49

2019-11-16 19:38:02
mihnea

Marcel. ceea ce ai scris ?!? se numeste dislalie si dislalicii sunt considerati persoane cu un QI foarte ridicat - verifica.Dar, altceva ce-i reprosezi ? Asa votezi si candidati / dupa cit sunt de frumosi sau de eleganti sau de ipocriti Ori de profesionisti, patrioti,responsabili ? (am avut vreodata ?) Cit despre procurori ... cine are incredere in ei sau in magistrati sau in avocati ?

2019-11-17 06:16:25
Cine asigura controlul procurorilor DNA în lipsa Codruței ,bre ?

Vai,dle Mihnea,nu am inteles nimic,probabil QI meu e sub nivelul dlui ministru.Eu vedeam funcția represivă a statului,ca un domeniu rezervat procurorilor,ca securitatea lui Ceuasescu cerea independență si excluderea controlului din afara sistemului ,subliniind .„Ce ,noi nu avem membrii de partid in unități ”?.Dar chiar asa ,cine ii controlează pe procurori ,decând a fost scoasă dna Kovesi cu stiloul de dl președinte?Parca aud glasul de geamăt infundat al Comisiei de la Veneția pentru scoaterea securițtii din justiție?Păi cum sa tacaă ,când afară dl presedinte ne laudă si DNA da material dlui Rares Bogdan ,construit di cadavre ?Dar cu SIIM cum rămâne dle ministru ,reveniți la Ana Pauker,ca de anii de zile folosim un cod penal introdus de dv,cu 90% prevederi neconstituționale ?Mai dă-o încolo de constituție,zău as.

Alte articole din: POLITICĂ