Cazul magistratului Daniel Bosînceanu, fost prim-procuror la Răducăneni, reprezintă o cronică a unui abuz de putere cutremurător, care a fost la un pas de a fi îngropat de sistemul judiciar. Deși ancheta inițială a fost închisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași — sub pretextul controversat că victima ar fi depus plângerea prea târziu — dosarul a fost redeschis de Parchetul General (PÎCCJ). Intervenția procurorului Marcel Sandu a scos la lumină fapte de o violență extremă, transformând o cauză clasată într-un proces penal de anvergură.
Un calvar de doi ani sub amenințarea morții
Investigația a dezvăluit că, între septembrie 2015 și iunie 2017, Bosînceanu a supus-o pe victimă unui regim de teroare și abuzuri sexuale constante. Victima, care avea doar 15 ani la debutul agresiunilor și era fiica unei familii apropiate magistratului, a fost constrânsă prin violență fizică și psihică să întrețină raporturi sexuale, de regulă de două ori pe săptămână.
Abuzurile aveau loc fie într-un apartament din Iași, fie în autoturismul personal al procurorului. Cruzimea faptelor a atins un punct critic atunci când minora, rămasă însărcinată în urma violurilor, a fost obligată de agresor să facă o întrerupere de sarcină. Pentru a asigura tăcerea fetei, Bosînceanu a recurs la amenințări cu moartea, avertizând-o că: „Este secretul lor care trebuie păstrat până în mormânt; dacă îl va divulga, va ajunge ea în mormânt în locul secretului.”
Sentința și degradarea profesională
Cariera lui Daniel Bosînceanu, începută în rândurile poliției ca ofițer judiciar la IPJ Iași, a culminat cu funcția de prim-procuror, poziție pe care o deținea chiar în perioada în care comitea infracțiunile. Această autoritate a fost însă spulberată de decizia judecătorilor de la Bacău.
Instanța l-a condamnat pe Bosînceanu la 8 ani de închisoare cu executare pentru viol în formă continuată. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, acestuia i s-au aplicat interdicții severe pentru o perioadă de 5 ani după eliberare. Pierderea dreptului de a fi ales în autorități publice și interdicția de a ocupa orice funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Deși sentința reprezintă un pas major spre dreptate, aceasta nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
