Sunt mamă a trei copii și de aceea îmi permit să îmi pun întrebări și să pun întrebări, într-un mod civilizat și sincer.
Mă întreb, spre exemplu, cine poate garanta că cei care vor preda noțiunile generale de sexualitate, pentru copiii aflați la o vârsta fragedă, nu vor începe să implementeze la un moment dat, ceea ce unii doresc, o sexualitate agresivă, specifică societății postmoderne, antireligioase și anticreștine, cu proveniență în ceea ce se definește a fi așa numita ideologie sexo-marxistă, care bântuie în mod agresiv și obsesiv lumea contemporană?
Această ideologie nu ține sub nicio formă cont de faptul că omul nu este numai trup, ci are și suflet… Că omul nu are numai instincte primare, ci și iubire ridicată la nivel de virtute, mai ales în relația firească dintre baiat și fată/bărbat și femeie…
Cred că nu trebuie să acceptăm exacerbarea fenomenului sexologic, exersat mai ales pe mințile unor copii plăpânzi și nepregătiți pentru anumite noțiuni, ce îi pot marca în mod negativ pentru toată viața.
A nu se înțelege că sunt împotriva educării copiilor în planul unor cunoștințe necesare despre sexualitate, spre exemplu la orele de dirigenție, sau mai ales în familie.
Da, este normal, firesc, uman să fie așa. Spre exemplu, creștinismul este cel care ne învață că nu trebuie să ne rușinăm de ceea ce este omenesc… “Qui est humanus non pudor est” (de ceea ce este omenesc nu trebuie să ne fie rușine), cum spune latinul…
Citește continuarea pe realitateadindiaspora.net.
