Cotidianul „Kommersant” a titrat că Orbán a descris rezultatul ca fiind „dureros și clar”, notând procentele și noua configurație parlamentară. „Vedomosti” a remarcat că tabăra lui Péter Magyar reprezintă „euro-optimiștii”, indicând că Tisza urmărește obținerea unei majorități constituționale.
În același spirit de minimalizare, „Gazeta.ru” s-a concentrat pe implicațiile pentru Rusia, citându-l pe analistul Fiodor Lukianov, care a apreciat că pentru Moscova „nimic major” nu se va schimba.
Agenția de stat TASS a publicat o analiză bazată pe opiniile politologului german Aleksandr Rahr, potrivit căruia, după eșecul partidului lui Orbán, „Europa se simte din nou în șa” și ar putea avansa pe direcția sprijinirii Ucrainei și a confruntării cu Rusia.
Rahr consideră că poziția diplomatică favorizată de Orbán „trece în trecut”, iar Ungaria ar putea deveni un adept deplin al liniei de politică externă a Uniunii Europene, renunțând să mai folosească dreptul de veto în privința ajutorului și armamentului pentru Kiev.
În același context, TASS l-a citat pe Rahr și în legătură cu Robert Fico, premierul Slovaciei, despre care afirmă că rămâne „singurul lider european” care se opune deschis politicii UE față de Ucraina.
Deocamdată, autoritățile ruse nu au formulat o reacție oficială la rezultatul scrutinului. Cu patru zile înainte de alegeri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, criticase „forțele din Bruxelles” pentru sprijinirea adversarilor lui Orbán și îl descrisese pe premierul ungar drept „un politician foarte eficient”.
În aceeași perioadă, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, acuzase Occidentul că ar fi intervenit în alegerile din Ungaria, reiterând narațiunile promovate de Budapesta și presa apropiată Kremlinului.
