Începând din 2012, Uniunea Europeană s-a confruntat cu un dezechilibru demografic accentuat, numărul de decese depășind anual pe cel al nașterilor.
„Creşterea observată a populaţiei poate fi atribuită în principal creşterii mişcărilor migratorii după pandemia de COVID-19”, precizează Eurostat.
Acest trend subliniază tot mai acut provocările cu care se confruntă Europa: îmbătrânirea accelerată a populației, scăderea fertilității și presiunea constantă asupra sistemelor de asistență socială, agravată de deficitul de forță de muncă.
În 2024, populația UE a crescut cu 1,07 milioane de persoane, grație unui sold net pozitiv al migrației de 2,3 milioane, care a compensat pentru un declin natural de 1,3 milioane de persoane – decesele (4,82 milioane) continuând să depășească nașterile (3,56 milioane).
Germania, Franța și Italia, centre demografice ale Europei. România, locul 6
Cele mai populate țări din UE rămân Germania, Franța și Italia, care cumulează aproape jumătate (47%) din totalul populației blocului comunitar. România, cu 19,036 milioane de locuitori, ocupă locul șase în acest clasament.
Totuși, nu toate statele membre au beneficiat de această creștere. 19 țări au raportat o creștere a populației în 2024, în timp ce alte opt au înregistrat un declin, cele mai afectate fiind Letonia, urmată de Ungaria, Polonia și Estonia.
România se menține pe un trend descendent, populația scăzând de la 19,067 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2024, la 19,036 milioane la începutul lui 2025.
Din 1960 până în prezent, populația UE a crescut de la 354,5 milioane la 450,4 milioane de persoane, însă ritmul de creștere s-a redus semnificativ: de la trei milioane de persoane anual în anii ’60, la doar 900.000 pe an în perioada 2005-2024.
Tendința actuală ridică semne de întrebare serioase asupra sustenabilității pe termen lung a modelului european, în condițiile în care migrația rămâne, cel puțin pentru moment, singura sursă de revigorare demografică.
