_0f2d6ed601.jpg)
Rezultate promițătoare pentru pacienții cu risc genetic
Un exemplu oferit de cercetători este cel al unui pacient britanic diagnosticat cu sindrom Lynch, o mutație genetică ce crește semnificativ riscul de cancer de colon. Acesta a participat la un studiu clinic în care a administrat zilnic aspirină timp de mai mulți ani, fără să dezvolte boala până în prezent, potrivit profesorului John Burn, scrie BBC.
Datele arată că între 10% și 80% dintre persoanele cu acest sindrom pot dezvolta cancer colorectal, în funcție de tipul mutației genetice.
Reducerea riscului de cancer, confirmată în studii
Cercetările coordonate de John Burn, desfășurate pe sute de participanți, indică rezultate încurajatoare. Un studiu publicat în 2020 a evidențiat că administrarea aspirinei timp de cel puțin doi ani a fost asociată cu o scădere semnificativă a riscului de cancer colorectal. Concret, incidența cazurilor de cancer de colon a fost redusă cu aproximativ 50% în rândul celor care au urmat acest tratament.
Cum ar putea acționa aspirina
Oamenii de știință investighează mai multe mecanisme prin care aspirina ar putea influența evoluția cancerului. Unul dintre acestea vizează inhibarea enzimei Cox-2, implicată în proliferarea necontrolată a celulelor.
Un alt posibil mecanism, analizat de profesorul Rahul Roychoudhuri de la Universitatea Cambridge, sugerează că aspirina ar putea ajuta sistemul imunitar să recunoască mai ușor celulele canceroase, prin influențarea proceselor de coagulare a sângelui.
De la remediu tradițional la posibilă metodă de prevenție
Istoria aspirinei este îndelungată, originile sale fiind legate de utilizarea scoarței de salcie în medicina antică. În forma modernă, acidul acetilsalicilic a fost sintetizat în secolul al XIX-lea și ulterior comercializat de compania Bayer. De-a lungul timpului, medicamentul a fost folosit pentru tratarea durerii, febrei și pentru prevenția bolilor cardiovasculare, iar acum este analizat și ca potențial instrument de prevenire a cancerului.
Modificări în recomandările medicale
Pe baza acestor descoperiri, unele ghiduri medicale au început să fie actualizate. În Regatul Unit, de exemplu, persoanele cu sindrom Lynch sunt sfătuite, în anumite condiții, să înceapă administrarea aspirinei de la vârste relativ tinere — în jur de 20 de ani sau 35 de ani, în funcție de severitatea cazului.
Totuși, specialiștii atrag atenția că aspirina nu este o soluție universală, deoarece poate provoca efecte adverse, precum sângerări interne sau probleme digestive.
Cercetările continuă
Studii de amploare sunt în desfășurare în mai multe țări pentru a evalua eficiența aspirinei și în alte tipuri de cancer. Profesorul Ruth Langley coordonează un studiu clinic extins, cu aproximativ 11.000 de participanți din Regatul Unit, Irlanda și India, care au avut diferite forme de cancer. Cercetarea analizează efectele administrării zilnice a unor doze de 100 mg sau 300 mg, iar rezultatele sunt așteptate în perioada următoare.
Deși unele estimări sugerează un impact pozitiv asupra sănătății publice, majoritatea experților consideră că utilizarea aspirinei ar trebui limitată la anumite categorii de pacienți, din cauza riscurilor asociate.
Atenție la administrare
Aspirina nu ar trebui luată din proprie inițiativă, mai ales în lipsa unui istoric de infarct sau accident vascular cerebral. Administrarea fără recomandarea medicului poate duce la complicații, inclusiv hemoragii digestive. Doza și necesitatea tratamentului trebuie stabilite exclusiv de un specialist.
În ciuda acestor precauții, interesul pentru utilizarea aspirinei în prevenția cancerului este în creștere, iar în viitor aceasta ar putea deveni parte din strategiile moderne de prevenție, alături de screening și terapii personalizate.
Planta din bucătărie care ar putea ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Ce arată noile studii
