Într-o mișcare fără precedent, Departamentul de Stat al SUA a emis o directivă de urgență prin care solicită tuturor misiunilor diplomatice americane din lume să își reevalueze „imediat” măsurile de securitate. Potrivit unei investigații The Washington Post, decizia este motivată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și de riscul major ca violențele să se propage la nivel global.
Comitete de urgență la nivel mondial
Documentul, semnat de șeful diplomației americane, Marco Rubio, obligă „toate posturile din întreaga lume” să convoace Comitete de Acțiune de Urgență (EAC). Aceste echipe multidisciplinare au misiunea critică de a identifica amenințările locale și de a ajusta „postura de securitate” pentru a proteja personalul și infrastructura diplomatică.
Deși astfel de ordine au mai fost emise punctual în trecut, jurnaliștii americani subliniază că aceasta este prima dată când o revizuire globală este dictată direct de contextul războiului din Iran, semnalând o stare de alertă maximă în aparatul de stat american.
Ambasade sub asediu: De la Bagdad la Oslo
Măsura vine după o serie neagră de incidente violente care au vizat reprezentanțele SUA în ultimele săptămâni. Cele mai frecvente atacuri au fost înregistrate în Irak, Arabia Saudită și statele din zona Golfului. Tensiunile au atins cote atât de înalte încât Washingtonul a fost nevoit să închidă temporar ambasada din Kuweit și să evacueze de urgență personalul.
Efectele de propagare menționate în telegrama oficială s-au resimțit deja și în afara zonelor de conflict:
În Europa: O explozie a fost raportată în proximitatea ambasadei SUA din Oslo.
În America de Nord: Consulatul american din Toronto a fost scena unor acte de violență.
Contextul militar: „Abia am început să luptăm”
În timp ce Taiwanul infirmă momentan zvonurile despre un eventual transfer de arme americane din stocurile sale către Orientul Mijlociu, tonul de la Washington devine tot mai belicos. Hegseth, un oficial de rang înalt, a declarat recent că Statele Unite „abia au început să lupte” împotriva Iranului, sugerând că faza de început a conflictului ar putea fi urmată de o intensificare a operațiunilor militare.
Această stare de asediu diplomatic reflectă vulnerabilitatea Americii în fața unui conflict asimetric, în care ambasadele devin primele ținte ale represaliilor iraniene sau ale grupurilor susținute de Teheran.