"Nu vrem liceu fără Dumnezeu" - stire Newsin

Patriarhul Daniel lansează un apel public intitulat "Nu vrem liceu fără Dumnezeu"
NewsIn: 2008-02-13 13:43:50
În contextul dezbaterii publice a proiectelor Legii învăţământului preuniversitar, Legii învăţământului universitar şi Legii privind statutul personalului didactic, PF Daniel Patriarhul BOR a lansat un apel public în favoarea păstrării religiei în învăţământ liceal, ca parte a trunchiului comun.

"Prezenţa disciplinei Religiei în sistemul de învăţământ public nu reprezintă o inovaţie sau un 'model românesc', ci un act de dreptate, bazat pe cultura românească europeană, şi o necesitate permanentă în procesul nobil de formare moral - socială a elevilor", subliniază Patriarhul Daniel.
Acesta arată că integrarea României în structurile europene nu este nicidecum un motiv "pentru excluderea Religiei din învăţământul public, sub pretextul armonizării legislaţiei româneşti cu normele comunitare" deoarece "Religia constituie parte integrantă şi definitorie a culturii europene" şi "fără cunoştinţele oferite de acest domeniu, nu putem înţelege istoria şi cultura acestui continent şi nu putem preţui catedralele, mănăstirile, bisericile, operele de artă vizuală şi muzicală în marea lor majoritate inspirate de credinţa religioasă."
"Nu este drept să ştergi, în numele laicităţii, secole de istorie şi cultură inspirate de credinţa religioasă. Nu putem mutila sufletul Europei, ignorând capodoperele din arhitectură, pictură, sculptură, literatură sau muzică, pentru a susţine o pretinsă emancipare bazată pe vidul spiritual al secularizării. Nu putem înlocui niciodată valorile constante ale Religiei cu modele efemere ale umanismului autosuficient şi antireligios", precizează Patriarhul.

În apel sunt descrise formele de învăţământ religios existent deja în alte ţări europene, în majoritatea ţărilor europene religie predându-se în cadrul sistemului public de educaţie: "În ţara noastră nu s-a promovat un "model românesc", incompatibil cu legislaţia europeană. Potrivit Constituţiei României, art. 32 (7), "în şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege", aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor Uniunii Europene. Învăţământul are un caracter confesional în Austria, Grecia, Italia, Polonia, Spania şi Germania, iar un specific general în Olanda, Suedia, Norvegia sau Danemarca. Potrivit Legii învăţământului 84/1995, art. 9 (2) şi actualului proiect de lege art. 10 (2), (3), elevii din România au dreptul să nu frecventeze orele de Religie, situaţie întâlnită şi în Italia, Cehia, Grecia sau Austria, dar Religia este propusă ca parte din curriculum."
Cu alte cuvinte, "legislaţia din România respectă normele europene şi promovează un sistem de învăţământ comparabil cu cel existent în majoritatea statelor Uniunii Europene".
În apel mai este subliniată continuitatea predării religiei în şcolile româneşti de-a lungul istoriei şi sunt aduse argumente prin care se arată că predarea religiei se face pentru binele comunităţii româneşti locale şi naţionale: "studiul Religiei, nu poate lipsi din curriculum sau din programul şcolii româneşti, tocmai pentru că studiul Religiei corespunde nevoii comunităţii româneşti locale şi naţionale de a-şi păstra bogăţia şi identitatea spirituală şi de a transmite valori permanente tinerei generaţii."
Patriarhia Română respinge "orice formă de presiune prin care elevii sunt obligaţi să urmeze orele de Religie sau să participe la slujbe şi manifestări religioase. Cu alte cuvinte, întrucât libertatea reprezintă un mare dar oferit de Dumnezeu omului, educaţia religioasă trebuie asumată în mod liber, respectându-se dorinţa părinţilor şi a copiilor. În acest sens, Biserica a respectat deciziile comunităţilor locale, în conformitate cu articolul 26. (3) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care prevede că 'părinţii au dreptul de prioritate în alegerea modului de educaţie acordată copiilor lor'", mai spune Patriarhul Daniel.
"Cercetările sociologice şi psiho-pedagogice recente demonstrează rolul pozitiv al educaţiei religioase în procesul de formare a personalităţii tinerilor şi, mai ales, necesitatea studierii acestei discipline şi la nivelul liceului, pentru formarea unor competenţe şi atitudini moral-sociale", se menţionează în apel.
"Biserica doreşte să conlucreze cu Statul în transmiterea valorilor spirituale şi în formarea moral-socială a copiilor şi tinerilor, militând fervent pentru păstrarea orei de Religie şi în liceu", se subliniază în concluzia apelului public al PF Daniel.

În ultima perioadă mai multe organizaţii civice sau aparţinând BOR s-au pronunţat pentru păstrarea orelor de religie în licee. Pe site-ul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în Ziarul Lumina au fost publicate numeroase luări de poziţie ale unor personalităţi ale vieţii religioase şi culturale care sprijină acest demers.
Pe de altă parte, câteva organizaţii, printre care Liga ProEuropa (LPE), afirmă că Ministerul Educaţiei trebuie să asigure egalitatea de şanse şi nediscriminarea minorităţilor religioase, ceea ce presupune caracterul opţional şi neobligatoriu al studierii religiei în şcoli.
Co-preşedintele LPE, Smaranda Enache, a declarat că există culte religioase nemulţumite de modul cum se studiază religia. Ea a spus că Liga a primit numeroase reclamaţii din partea cultelor minoritare şi solicită ca la adoptarea noii legi privind reforma învăţământului preuniversitar, să se ţină cont de anumite recomandări referitoare la educaţia religioasă ce trebuie introduse în actul normativ.

Bucuresti