Nicușor Dan, avertisment dur pentru Trump: „Nu sunt deloc optimist că Rusia dorește pacea sau măcar un armistițiu”

Șeful statului s-a aflat luni și marți în Franța, unde s-a întâlnit cu președintele Emmanuel Macron și a discutat despre războiul declanșat de Moscova, dar și despre rolul pe care îl poate juca România în sprijinirea Kievului.​

Nicușor Dan a subliniat că Europa trebuie să transmită Rusiei un mesaj clar, și anume că va continua să ajute Ucraina pe termen lung, insistând asupra necesității ca statul vecin să reziste, fiind „o țară care are aceleași valori ca noi”.

Potrivit Franceinfo, președintele României este sceptic față de planul de pace negociat în ultimele săptămâni între Washington și Kiev și se declară îngrijorat de consecințele pentru Europa în eventualitatea unei înfrângeri a Ucrainei, avertizând că state precum România ar deveni vecine directe cu Rusia, ceea ce „ar schimba totul”.​

„Este bine că vorbim despre pace, dar nu sunt deloc optimist, nici măcar în acest moment, că Rusia dorește pacea sau măcar un armistițiu. Vom deveni vecini cu Rusia, deci totul se va schimba”, a spus Nicușor Dan.

Întrebat despre o posibilă trimitere de trupe românești în Ucraina, Nicușor Dan a respins categoric această opțiune, explicând că România, asemenea Poloniei, este una dintre principalele rute pentru ajutorul militar și civil care ajunge la Kiev și că acesta este „unul dintre lucrurile pe care nu le putem face”.

El a punctat că Bucureștiul va continua să sprijine Ucraina prin toate celelalte instrumente politice, economice și logistice pe care le are la dispoziție, fără a implica direct armata română pe front.​

Șeful statului a vorbit și despre dimensiunea hibridă a agresiunii ruse, afirmând că nu are nicio îndoială că Moscova poartă de ani buni un război de acest tip împotriva Occidentului, inclusiv prin campanii de dezinformare.

Nicușor Dan a apreciat că acest război hibrid a început imediat după anexarea Crimeei, în urmă cu aproximativ zece ani, iar în prezent capacitatea Europei de a combate dezinformarea se situează abia la 20-30%, ceea ce reclamă o consolidare accelerată a instrumentelor de apărare la nivel european.