„Un element important este că prezentăm această strategie din perspectiva cetățeanului, adică nu vrem să apărăm statul și vrem să apărăm cetățeanul care trăiește, locuiește în acest stat și aici, din nou, întrebarea care se pune este câtă încredere are cetățeanul în acest instrument, statul, și care este disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra. Și aici, bineînțeles, că nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit și tocmai asta e rostul nostru și parte din această strategie: a corecta decalajul între un avans al societății care l-a făcut pe multe planuri, inclusiv economic, și o rămânere în urmă a administrației publice față de așteptările acestei societăți care s-a maturizat în multe aspecte. Strategia introduce un concept, cel de independență solidară, adică, pe de o parte, acțiunile statului român, ale administrației, să fie în sensul apărării și confirmării unei identități, unui mod de a fi în lume, și în acest sens, în relațiile sale externe, să apere interesele României în mod expres și, pe de altă parte, să păstreze jumătatea solidară a acestui concept, să păstreze angajamentele și toate parteneriatele internaționale pe care România le are.
Strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că contextul este diferit. Și care este contextul geopolitic diferit față de perioadele anterioare: în primul rând vedem că ordinea internațională este pusă în discuție. Războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem cumva o tendință de regrupare a statelor autoritare și vedem o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară a contextului, strict geopolitică.
Vedem apoi o evoluție tehnologică cu creștere exponențială, inclusiv inteligență artificială, deci nu mai suntem într-un context în care puterea militară și capacitatea de apărare este proporțională cu economia și cu investițiile în apărare. Deci cine nu reușește să facă saltul tehnologic pe care alții îl fac va fi penalizat mult mai mult decât s-a întâmplat până acum. În același cadru, fenomenul global de digitalizare și interacțiunea cu rețelele sociale dă liber unor acțiuni de manipulare și dezinformare, pentru care trebuie să ai pregătite niște mijloace specifice de apărare. O noutate este, bineînțeles, schimbarea raporturilor economice: vedem un protecționism economic, vedem o luptă pe resurse critice și o limitare a accesului la resurse critice, vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât o vedeam în anii precedenți, vedem radicalizare și o creștere a tendințelor antidemocratice care sunt inclusiv întreținute de actori statali, vedem o creștere a amenințărilor transnaționale, transfrontaliere, trafic de droguri, migrație ilegală, și nu în ultimul rând vedem efecte mai puternice ale schimbărilor climatice. Cam acestea sunt elementele de context global care necesită acțiuni și elemente de strategie care să fie diferite de cele cu care eram obișnuiți.
Acum, trecând la ce trebuie să facă România, o să găsiți în textul scris referințe la partea internațională: evident trebuie să păstrăm parteneriatele, trebuie să ne manifestăm interesele în cadrul UE, NATO, parteneriatul cu SUA, acestea sunt lucruri care evident rămân constante ale politicii noastre. Vreau să insist pe câteva chestiuni interne.
Administrația publică are niște probleme, în primul rând, și cumva asta a fost una din surprinderile mele, că inclusiv la acest nivel național administrația nu lucrează cu date. Sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date. Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice, fiecare își vede de mica sa politică sectorială și, din cauza asta, nu avem o viziune integrată și, bineînțeles, tot din cauza asta nu avem nicio apetență a oamenilor din administrație de a inova, de a avea curajul de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă care face ca administrația din România cumva să băltească într-o rutină din care nu știe să iasă.
O altă vulnerabilitate, și am insistat ca ea să fie clar delimitată în Strategia Națională de Apărare, este corupția, care pe de o parte slăbește coeziunea socială: cum spuneam mai devreme, e greu să vrei să te identifici să aperi un stat corupt. Pe de altă parte, are consecințele sale în economie, deci în prosperitatea oamenilor, inclusiv în calitatea administrației, asta ca vulnerabilitate.
Câteva oportunități pe care aș vrea să le subliniez: în primul rând, pe plan extern, poziția noastră, care sunt din nou ceva mai puțin prezente în spațiul public decât cele la care ne referim de fiecare dată. Poziția geografică a României ne oferă o oportunitate de a fi un centru de conectivitate pe relația dintre Europa și Asia, și asta depinde în mare măsură de stabilitatea la Marea Neagră. Pentru economia din România, asta este o mare oportunitate. De asemenea, cum am mai spus de câteva ori, creșterea cererii globale de echipament militar oferă oportunitate pentru industria noastră, care are tradiție, care are încă profesioniști, care are locații și care, din fericire, în România, avem prezențe interesante de automotive și companii interesante de tehnologie; partea importantă din problemele pe care le au de rezolvat fiecare dintre aceste industrii sunt comune.
Am să subliniez oportunitatea pentru multe domenii, în special pentru economia noastră a românilor din diaspora, oameni care au reușit pe o piață mult mai concurențială, deci care au dobândit niște capacități pe care, în măsura în care se vor întoarce, vom putea să le folosim, și chiar dacă nu se vor întoarce, parteneriate și dezvoltarea de afaceri comune sau investiții în România sunt oportunități pe care România poate să le folosească.
Din nou, în ceea ce privește ceea ce este de făcut, nu o să insist foarte mult pe partea externă, o să spun doar că diplomația comercială este extrem de importantă, este un loc în care trebuie, în mod evident, să progresăm pentru a reuși să folosim economia noastră privată care se descurcă bine, în context.
Pe zona economică, evident, și asta este o chestiune care ține strict de securitate națională, în sensul strict al termenului, oprirea evaziunii fiscale. Din nou, o chestiune care ține de securitate în sensul strict al termenului este energia, și avem o corelație între dezvoltarea industrială și prețul energiei, iar prețul energiei depinde de mai multe mecanisme administrative și de capacitatea de a o produce. Și o să închei cu administrația și cu fenomenul corupției.
În ceea ce privește administrația, trebuie să inversăm ceea ce am spus negativ mai devreme, adică trebuie să ajungem să avem o administrație care lucrează cu date și care are date care sunt aceleași o săptămână mai târziu, o administrație care, prin coordonare, să reușească să integreze eforturile diferitelor sale segmente, și aici rolul președintelui este important.
Iar în ceea ce privește fenomenul corupției am menționat expres trei lucruri: în primul rând, o abordare integrată, în sensul de colaborare între toate instituțiile care au aceste atribuții; în al doilea rând, implicarea serviciilor de informații în culegerile de date cu privire la acest fenomen și doar atât, am precizat expres fără implicarea în etapa de cercetare penală și în procesul de justiție; și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în materie de corupție, pentru că asta este una dintre principalele probleme pe care le vedem noi și le văd toți românii: întârzierea de ani în combaterea unor fenomene pe care societatea le vede.
Pe procedură, acest document va fi în dezbatere publică, deci astăzi se va pune pe site-ul Președinției, pe 24 noiembrie va fi o ședință a CSAT în care o variantă ușor îmbunătățită a acestui proiect va fi avizată, iar pe 26 noiembrie voi prezenta strategia în plenul Parlamentului. Aceasta este o strategie, ea va fi urmată de un plan de implementare, așa spune legea, așa o să facem, care nu va avea un caracter public, dar în care toate atribuțiile instituțiilor, termenele de realizare vor fi prevăzute. Acest plan de apărare va fi aprobat de CSAT și planul de implementare va avea niște rapoarte de progres pe care le vom discuta de asemenea în CSAT și părți din ele la Comisia de Apărare din Parlament.
Încă două chestiuni care țin de zona de apărare și securitate: mâine, la Cincu, se încheie un exercițiu militar extrem de important pentru România. Peste 5.000 de soldați din foarte multe țări partenere participă la acest exercițiu. Mâine este ultima zi cu prezența foarte multor ambasadori ai țărilor partenere la NATO, o dovadă în plus că România este într-un sistem de securitate care o apără. Și ultima chestiune: există o îngrijorare în rândul cadrelor militare și a oamenilor din Ministerul de Interne și Servicii că ceea ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților se va întâmpla și în aceste zone.
Da, este o discuție care va începe la un moment dat, însă ce vreau să transmit este că, așa cum pentru magistrați este expres că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiții de pensionare mai departe, adică în momentul în care se vor pensiona, dacă aleg să rămână în sistem, vor beneficia de condițiile de la momentul acesta și nu de la momentul viitor în care se vor pensiona, există acord politic pe toate palierele pentru ca același lucru să se întâmple în sistemele de apărare interne, servicii, adică nu este un motiv ca oamenii să se pensioneze. Pentru că, din păcate, din cauza incertitudinii – vorbesc acum doar de zona de magistrați – din cauza incertitudinii pe ce urma să fie în sistemul de justiție, multă lume s-a pensionat de frică că mai târziu nu va avea aceleași condiții de pensionare. Deci vreau să fac anunțul asta foarte clar, pentru ca oamenii să aibă o previzibilitate asupra a ceea ce se va întâmpla cu viitorul lor profesional”, a spus Nicușor Dan.
